Bogdan Stan, vicepreședintele Agenției Naționale de Integritate, și Anatolie Donciu, președintele Comisiei Naționale de Integritate a Republicii Moldova, au semnat marți, 15 septembrie 2015, la sediul A.N.I., un protocol de colaborare între cele două instituții.
Cooperarea dintre A.N.I. și C.N.I. se va derula pe bază de parteneriat activ pentru corelarea eforturilor de îmbunătățire a activității de luptă împotriva corupției prin mijloace administrative. Este vorba de continuarea schimbului de bune practici în materie de standarde de integritate, eficientizarea metodelor de prevenire a conflictelor de interese și a stărilor de incompatibilitate și pregătirea profesională a corpului de experți din cele două instituții.
În cadrul parteneriatului, vor avea loc, periodic, schimburi de experiență la nivelul personalului propriu, acordarea de asistență reciprocă, înființarea de grupuri de lucru la nivel de experți, pe diferite domenii care intră în atribuțiile celor două instituții, organizarea de seminarii, conferințe și sesiuni științifice pe domenii de interes comun.
Auditul extern, un instrument folosit de ANI, demn să fie preluat de CNI
Eficiența activității Comisiei Naționale de Integritate (CNI) ar fi mai mare dacă nu ar exista o serie de deficiențe în cadrul legislativ care reglementează procedurile de control și dacă CNI ar aplica mecanisme și bunele practici care s-au dovedit a fi de succes în alte țări. O recunosc reprezentanții CNI, care au analizat problemele identificate în rapoartele anuale proprii, dar și modul cum funcționează Agenția Națională de Integritate (ANI) din România.
În cadrul unei vizite de studiu la ANI, organizată de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în cadrul proiectului ”Consolidarea capacităților CNI”, un grup de jurnaliști din Republica Moldova a aflat cum funcționează auditul extern și rostul acestuia. În Republica Moldova un asemenea mecanism nu există. CNI își analizează, în mod firesc, activitatea și trage propriile concluzii, iar rapoartele anuale le prezintă Parlamentului. Vice-președintele CNI, Victor Strătilă, spune că un audit extern ar fi util, doar că așa ceva nu a fost prevăzut nici în legislație și nici nu se știe dacă s-ar găsi bani pentru finanțarea lui. ”Rapoartele de activitate au scos în evidență de fiecare dată deficiențele cu care ne confruntăm și, odată cu depistarea lor, am depus toate eforturile pentru a le depăși. Trebuie să recunoaștem că nu de fiecare dată ne-a reușit și problemele depistate încă în primul an de activitate au trecut pe lista priorităților pentru anul următor, priorități care sunt actuale și acum. Un audit extern credem și noi că ne-ar fi util, doar că nu ni-l permitem din punct de vedere financiar și nici nu este reglementat din punct de vedere legal. Iar aici rămânem să constatăm că cea mai mare deficiență în activitatea CNI-ului este cadrul legal defect”, explica vice-președintele CNI, Victor Strătilă.
Experta Organizației Transparency International Moldova, Ianina Spinei, crede că un asemenea instrument este foarte necesar și chiar a fost prevăzut în pachetul de legi pentru reformarea CNI. Pachetul de legi privind reformarea CNI a fost elaborat de Ministerul Justiției cu asistența experților naționali și internaționali și a generat discuții aprinse. Pe 10 iunie 2015 pachetul a fost pus pe agenda ședinței Guvernului pentru a fi avizat și expediat Parlamentului pentru adoptare, însă în aceeași zi a fost retras, cu motivarea că ar mai fi nevoie de revizuiri. Acum pachetul se află din nou, la Ministerul Justiției și nu se știe când și dacă va fi reluată examinarea lui.
