România va beneficia de prețuri mai mici la energie pentru consumatori și industrie, ca urmare a finanțării unor proiecte de interconectare electrică cu țările vecine, care însumează peste 7.000 de megawați, a anunțat, marți, ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
”Ceea ce am spus de acum cinci luni de zile și anume că avem nevoie de interconectări, de investiții masive în rețelele electrice din România și din regiune au devenit realitate”, a transmis ministrul într-un mesaj video pe pagina sa de Facebook.
Pe 10 decembrie, Comisia Europeană a prezentat Pachetul European Grids, care conține o serie de propuneri de modernizare a infrastructurii rețelei menite să permită un flux mai bun de energie între statele membre ale UE, îndemnând în același timp statele membre să adopte o abordare primul venit, primul servit a ofertelor de conectare.
Sub rezerva aprobării parlamentare, pachetul european de rețele și inițiativa Autostrăzi energetice include noi orientări privind conexiunile la rețea, orientări privind contractele pentru diferențe, propuneri de accelerare a planificării proiectelor de infrastructură și o propunere de revizuire a rețelei transeuropene pentru energie (TEN-E), Regulamentul care reglementează infrastructura energetică transfrontalieră.
Pachetul recent publicat stabilește, de asemenea, planuri de trecere la un cadru de planificare transfrontalieră a infrastructurii energetice a UE, menit să faciliteze o abordare mai coordonată a modernizărilor. În termen de doi ani de la intrarea în vigoare a pachetului de rețele, Comisia Europeană trebuie să elaboreze un scenariu central cuprinzător al UE, în concordanță cu obiectivele energetice și climatice ale blocului comercial. Rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E) și Rețeaua europeană a operatorilor de hidrogen (ENNOH) vor utiliza apoi acest scenariu pentru a identifica nevoile de infrastructură.
Inițiativa anunțată Energy Highways cuprinde opt interconexiuni strategice care transportă energie electrică, gaz și hidrogen. Aceste proiecte de interconexiune vor fi acum urmărite rapid, potrivit Comisiei.
Intervenția Comisiei Europene vine în timp ce Uniunea Europeană urmărește un obiectiv de interconectare de 15% între statele membre până în 2030 –, un obiectiv pe care mai multe țări nu sunt pe cale să-l atingă. În anunțul său privind planul de rețea, Comisia a descris costul inacțiunii drept “staggering” și a avertizat că interconectarea slabă expune Uniunea Europeană la volatilitatea prețurilor și la riscul geopolitic. Comisia estimează că vor fi necesare 1,2 trilioane de euro investiții în rețelele electrice ale UE până în 2040.
În 2024, prețurile energiei electrice industriale în UE au ajuns la 0,199 euro/kWh, față de 0,082 euro în China și 0,075 euro în SUA.
În prima jumătate a anului 2025, prețul mediu al energiei electrice pentru consumatorii din UE a variat de la 0,3835 euro/kWh în Germania la 0,1040 euro/kWh în Ungaria, în timp ce prețurile la electricitate noncasnice au variat de la 0,2726 euro/kWh în Irlanda la 0,0804 euro/kWh în Finlanda.
Un motiv cheie pentru această disparitate este nivelul insuficient de investiții și integrare a infrastructurii.
Pe de altă parte, Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă (AEI), semnalează că Europa de Est are un preţ mai ridicat la energia electrică pe pieţele PZU decât Europa de Vest, pe fondul creşterii continue a cererii de energie electrică din zona estică. Acest lucru se datorează creşterii continue a cererii de energie electrică din zona estică urmare a creşterii importurilor de energie electrică în Ucraina (din cauza distrugerii infrastructurii de producere a energiei electrice) şi Republica Moldova (din cauza reducerii cantităţilor de gaze care ajunge în această ţară pentru producerea de energie electrică). Dar această situaţie a venit la pachet cu blocajele de capacitate în reţeaua din ţările Europei Centrale (Austria, Slovacia, Ungaria). După sincronizarea Ucrainei şi Republicii Moldova cu reţeaua europeană (martie 2022, în regim de urgenţă), fluxurile de energie în regiunea estică au crescut datorită faptului că Ucraina şi Republica Moldova au început să importe energie prin Ungaria, Slovacia şi România.
România a solicitat Uniunii Europene un mecanism de compensare pentru statele din Estul Europei, afectate de blocajele de reţea şi preţurile mai ridicate la energie electrică, argumentând că diferenţele persistente de preţ – chiar şi de peste 20% faţă de Vest – sunt generate de congestiile din infrastructura de transport din Europa Centrală, nu de piaţa locală.
Propunerea a fost urmată de acţiuni concrete la nivel european abia în luna decembrie 2025, când ministrul Ivan a discutat de construirea Magistralei Energetice Austria – Romania. În lipsa unui mecanism de compensare, România continuă să efectueze consecinţele unui sistem de piaţă fragmentat, în care preţurile energiei din Est rămân semnificativ mai mari decât în statele vestice.
Inițiativa marchează o schimbare de paradigmă în politica energetică a Uniunii, având ca obiectiv nu doar reducerea costurilor pentru consumatori și întărirea independenței energetice, ci și finalizarea Uniunii Energetice, un proiect care, potrivit propriei evaluări a Comisiei, rămâne incomplet la aproape un deceniu de la criza gazelor din 2014.
Propunerile vor ajunge acum la Parlamentul European și la Consiliul European pentru aprobare. În timpul acestui proces, ar putea fi implementate 235 de proiecte de infrastructură transfrontalieră anunțate la 1 decembrie 2025.
Proiectele energetice transfrontaliere din cadrul schemelor de proiecte de interes comun (PCI) și proiecte de interes reciproc (PMI) ale Comisiei includ 113 proiecte de energie electrică, offshore și rețele de electricitate inteligentă, 100 de proiecte de hidrogen și electrolizoare, 17 proiecte de infrastructură de transport de carbon, trei proiecte de rețea de gaze și cele două proiecte de lungă durată care leagă Malta și Cipru de rețeaua de gaze din Europa continentală.
