Acasă România Pași spre politicile publice care vizează copiii ai căror părinţi muncesc în...

Pași spre politicile publice care vizează copiii ai căror părinţi muncesc în străinătate

Mai multe instituții din România își reunesc eforturile într-un grup de lucru interinstituțional, sub coordonarea Administrației Prezidențiale, pentru o strategie comună de rezolvare a situației copiilor ai căror părinţi muncesc în străinătate.În contextul în care președintele Klaus Iohannis consideră necesar ca atenţia pentru diaspora să devină o prioritate naţională, Grupul de Lucru interinstituțional s-a reunit miercuri, 20 iulie, la Palatul Cotroceni, pentru a identifica problemele de ordin administrativ, statistic, legislativ şi să găsească soluțiile adecvate, bazate pe date şi dovezi, pentru a răspunde nevoilor acestor familii.

Efortul integrat al instituțiilor statului şi al societăţii civile poate creiona politicile publice care să vină efectiv în sprijinul acestor copii şi al familiilor lor.

Situația copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate este îngrijorătoare, fiind vorba despre o generație de copii, după unele estimări peste 300.000, care, crescând fără îndrumare şi dragoste părinteasca, riscă să nu-şi dezvolte suficiente abilităţi pentru a deveni cetățeni împliniți, activi şi productivi. Una dintre chestiunile cele mai stringente cu care se confruntă copiii cu ambii părinţi plecați la munca în străinătate este delegarea autorităţii tutelare, fără de care copiii sunt privați de accesul la o serie de servicii cum ar fi îngrijirea medicală, înscrierea în sistemul educațional şi o serie de alte beneficii la care sunt îndreptăţiţi.

Grupul de Lucru îşi propune să contribuie la armonizarea datelor statistice, discrepanţele între instituții în ceea ce privește numărul copiilor în această situație fiind majore. Totodată, acest Grup va propune simplificări administrative şi legislative şi creionarea unor politici publice integrate şi proiecte inovative care să vină în sprijinul acestor copii şi ai familiilor lor.

În încheierea discuțiilor de ieri, membrii Grupului de Lucru s-au împărțit în sub-grupe, care vor lucra independent pe diferitele probleme identificate şi vor elabora un raport pe care îl vor prezenta în luna septembrie.

Grupul de Lucru este constitut din reprezentanţi ai Administrației Prezidențiale (Departamentele Educație și Cercetare, Sănătate Publică și Relația cu Românii din Afara Granițelor – care a inițiat demersul), Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (DPRRP/MAE), Ministerele Educației şi Cercetării Ştiinţifice, Sănătății, Muncii, Familiei, Protecției Sociale şi Persoanelor Vârstnice, Justiției, Finanțelor Publice, Fondurilor Europene, Consultare Publică și Dialog Civic, Cancelaria Prim-ministrului, Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului (ANPDCA), Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), Institutul Național de Statistică (INS), Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi (ANES), Patriarhia Română, TVR, dar și organizații neguvernamentale printre care Asociația Femeilor Românce din Italia (ADRI, inițiatoarea proiectului „Te iubește mama!”), Salvați Copiii, Alternative Sociale, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copii, Asociația Comunelor din România, Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice, Biblionet, Fundația Apel Ro, Comitetul CIAO Romania, Fundația Schottener, Confederația Generală Italiană a Lucrătorilor, Asociația Latină ITAL UIL, EXOD 2.0., precum și organizații internaționale cum ar fi UNICEF și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM).

Reamintim că la începutul lunii iunie, la sediul MAE a avut loc dezbaterea „Libera circulație a lucrătorilor, efecte asupra familiei și societății”, care a ridicat problema modului în care instituțiile guvernamentale din România înțeleg și vin în întâmpinarea efectelor produse de migraţia economică asupra familiilor rămase acasă, în contextul mobilităţii forţei de muncă, ca punct de pornire în adoptarea unor politici publice pe care statul român le poate aplica pentru sprijinirea acestor categorii socio-economice.

Cu ocazia dezbaterii, consilierul de Stat la Administrația Prezidențială Sandra Pralong a sublinit că statul român trebuie să creeze mecanismele pentru buna dezvoltare a copiilor ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate:

85.000 de copii au părinți plecați la muncă în străinătate. Este populația din Piatra Neamț. Închipuiți-vă când mergeți data viitoare la Piatra Neamț că fiecare om pe care îl întâlniți pe stradă este unul din acei copii ai României ai căror părinți sunt plecați la muncă în străinătate. (…) Asta înseamnă copii care sunt privați de dragostea și atenția părintească. (…) Legea actuală nu are metoda de a se asigura că părinții știu care sunt consecințele legale ale lipsei de înscriere a copiilor în registru sau de desemnare a unui tutore. Trebuie să facem mult mai mult pentru că această generație de copii (…) intră în viață privată de atenție și de îndrumare și de căldura unui părinte”, a afirmat Sandra Pralong, consilier de Stat.