Agenția internațională de evaluare financiară S&P Global Ratings a reconfirmat ratingul suveran al României la nivelul „BBB-/A-3”, atât pentru datoria pe termen lung, cât și pentru cea pe termen scurt. Acțiunea de rating a fost una neplanificată, fiind în afara calendarului anunțat la începutul anului, motivul fiind evenimentul special cauzat de dizolvarea guvernului de coaliție în urma votului de neîncredere din Parlamentul României.
Următoarea publicare programată de către agenție privind ratingul suveran al României este 2 octombrie 2026.
Fondurile europene sunt văzute drept un element-cheie de stabilitate, cu intrări estimate de până la aproximativ 15 miliarde euro în 2026, care pot susține investițiile și finanțarea economiei.
Agenția menționează că factorii care ar putea conduce la scăderea ratingului sunt incapacitatea Guvernului de a adopta politici de reducere a deficitului bugetar în anul 2027.
Evaluarea S&P reflectă atât provocările economice și politice actuale, cât și faptul că România a început să livreze rezultate în procesul de consolidare fiscală în primul trimestru din 2026, precum reducerea graduală a deficitului și a dezechilibrelor macroeconomice.
Perspectiva negativă reflectă opinia agenției privind menținerea riscurilor ridicate în următoarele 6-12 luni privind implementarea consolidării finanțelor publice ale României și reducerea deficitelor sale externe.
Agenția apreciază măsurile de consolidare fiscală care au condus la reducerea deficitului bugetar la aprox. 1% din PIB în primul trimestru al anului curent, un nivel aproape la jumătatea celui înregistrat anul trecut, consolidarea fiind susținută atât de veniturile încasate suplimentar ca urmare a creșterii taxelor și impozitelor, cât și un control mai strict al cheltuielilor. Estimarea agenției pentru deficitul bugetar este de 6,25% în acest an, în continuare un nivel foarte ridicat comparativ cu nivelurile înregistrate în Europa.
Potrivit raportului, România a înregistrat o îmbunătățire a performanței fiscale în prima parte a anului 2026, pe fondul măsurilor de consolidare adoptate în 2025 și al creșterii veniturilor bugetare. S&P notează că deficitul bugetar s-a redus semnificativ în primul trimestru al anului, ceea ce reprezintă un semnal pozitiv pentru stabilizarea finanțelor publice.
Un rol important în evaluarea agenției îl au și fondurile europene, considerate esențiale pentru menținerea stabilității economice și susținerea investițiilor. România ar putea atrage în 2026 transferuri europene consistente, inclusiv prin PNRR, fonduri care pot acoperi o parte importantă din necesarul de finanțare externă al economiei.
S&P estimează că economia României ar putea traversa o perioadă temporară de stagnare în 2026, influențată inclusiv de evoluțiile din piețele energetice internaționale. Pentru anul 2027, este anticipată o relansare a economiei, fiind previzionată o creștere economică de 2,5%, pe fondul implementării reformelor și al accelerării investițiilor, ceea ce ar putea conduce la îmbunătățirea indicatorilor macroeconomici și la reducerea dezechilibrelor externe.
În același timp, raportul evidențiază și principalele vulnerabilități: deficitul bugetar încă ridicat, nevoile mari de finanțare externă și riscurile generate de instabilitatea politică, într-un context regional complicat. S&P avertizează că întârzierea reformelor sau blocarea accesului la fondurile europene ar putea pune presiune asupra profilului de risc al României.
S&P notează că situația politică recentă, caracterizată de dizolvarea coaliției guvernamentale, poate crea provocări pe termen scurt. Agenția apreciază că există premise pentru menținerea stabilității instituționale, notând că există un consens politic larg privind necesitatea continuării reformelor și consolidării fiscale, inclusiv adoptarea unui buget credibil pentru anul 2027. În același timp, autoritățile române sunt responsabilizate să continue implementarea reformelor structurale necesare pentru atragerea fondurilor europene și pentru întărirea disciplinei bugetare, inclusiv în domenii sensibile precum salarizarea în sectorul public și administrația publică.
Agenția menționează că factorii care ar putea conduce la o scădere a ratingului sunt incapacitatea Guvernului de a adopta politici de reducere a deficitului bugetar în anul 2027 sau un acces limitat la fondurile europene în perioada 2026-2027, fapt care ar limita perspectivele de creștere ale economiei și implicit ar amplifica riscurile balanței de plăți.
Suplimentar, o retrogradare a ratingului ar putea fi analizată și în scenariul unor presiuni externe crescute, respectiv o evoluție nefastă și de durată manifestată pe piața energiei ca urmare a războiului din Orientul Mijlociu, cu implicații directe privind așteptările inflaționiste.
Potrivit agenției, o eventuală îmbunătățire a perspectivelor ar putea avea loc în condițiile reducerii semnificative a deficitelor și relansării creșterii economice.
