Ministrul Barna Tánczos participă la Bruxelles la reuniunea miniștrilor Mediului din statele membre UE. Evenimentul reunește miniștrii mediului din Uniunea Europeană și este organizat sub egida Președinției cehe a Consiliului UE.
Temele abordate în cadrul reuniunii vizează Regulamentul privind restaurarea naturii, situația actuală a propunerilor privind gazele fluorurate, substanțele care diminuează stratul de ozon, emisiile industriale și transferurile de deșeuri, propunerile recente ale Comisiei în cadrul pachetului privind reducerea la zero a poluării, inclusiv în ceea ce privește calitatea aerului, substanțele prioritare din apele de suprafață și subterane și tratarea apelor urbane reziduale.
Regulamentul privind restaurarea naturii reprezintă primul act legislativ care vizează în mod explicit restaurarea naturii și are obiective obligatorii din punct de vedere juridic pentru biodiversitate. Astfel, prin această propunere se stabilește un obiectiv general pentru a contribui la restaurarea continuă, pe termen lung și susținută, a naturii biodiversificate și rezistente în zonele terestre și marine ale UE prin restaurarea ecosistemelor, îndeplinirea obiectivelor UE de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și de adaptare la efectele schimbărilor climatice și îndeplinirea angajamentelor internaționale.
România consideră că regulamentul va contribui la stoparea și restabilirea pierderii biodiversității, precum și la atenuarea și adaptarea la schimbările climatice și apreciază flexibilitatea în atingerea obiectivelor, luând în considerare circumstanțele naționale.
În ceea ce privește directiva privind emisiile industriale, România este rezervată cu privire la extinderea domeniului de aplicare al Directivei pentru activitățile de extracție a mineralelor industriale și metalice și față de includerea fabricării bateriilor sub incidența Directivei. ”Totodată având în vedere complexitatea Directivei și necesitatea identificării unei abordări echilibrate, apreciem inițiativa Președinției cu privire la includerea unor dispoziții legate de perioadele tranzitorii și considerăm că este importantă stabilirea unui calendar adecvat pentru transpunere și implementare”, a declarat ministrul Barna Tánczos.
În intervenția pe tema Regulamentului privind transferurile de deșeuri, demnitarul român a subliniat că România susține măsurile consolidate, propuse de Comisie, pentru controlul aplicării regulilor, care pot contribui în mod eficient la reducerea transferurilor ilegale de deșeuri prin prevenirea și detectarea din timp a acestora. „Un alt element important în combaterea transportului ilegal este asigurarea unei trasabilități corespunzătoare a deșeurilor până la locul de tratare a acestora. În acest sens, este esențială posibilitatea limitării numărului de operații intermediare de valorificare, având în vedere riscul pierderii trasabilității și a controlului asupra cantităților de deșeuri”, a subliniat ministrul Barna Tánczos.
Totodată, legat de directiva privind calitatea aerului, ministrul român al Mediului a declarat că „România înțelege necesitatea stabilirii unor obiective ambițioase privind calitatea aerului, având în vedere, în principal, impactul asupra sănătății umane, dar consideră că această nouă abordare va reprezenta o adevărată provocare. Noile prevederi propuse vor trebui analizate atent și cu prudență atât din perspectiva costurilor, cât şi a perioadelor necesare implementării, astfel încât impactul bugetar și administrativ să fie limitat. Este nevoie de o abordare realistă și fezabilă, care să țină cont de circumstanțele și specificitățile naționale, inclusiv din punct de vedere administrativ, pentru a facilita implementarea”.
În ceea ce privește Directiva privind epurarea apelor uzate urbane, Barna Tánczos a mulțumit Comisiei pentru propunerea ambițioasă de reactualizare acestei directive, adoptate acum 31 de ani și a subliniat că România a întreprins eforturi susținute pentru realizarea infrastructurii necesare colectării și epurării apelor uzate urbane, dar încă mai sunt mulți pași de parcurs.
„Principalele probleme cu care ne-am confruntat sunt legate de aglomerările mici din mediul rural. Prin urmare, reducerea pragului la 1.000 de locuitori echivalenți pentru sistemele de canalizare va reprezenta o mare provocare atât din perspectiva finanțării și execuției acestora, dar și al exploatării, întreținerii și asigurării sustenabilității. Salutăm prevederile legate de sistemele individuale adecvate, având în vedere că, în multe cazuri, acestea reprezintă o soluție mult mai economică, în special în localități dispersate. Totodată, considerăm că abordarea bazată pe risc, atingerea neutralității energetice, precum și managementul adecvat al nămolurilor sunt aspecte foarte importante, care trebuie rezolvate. Totuși, trebuie identificate soluții și termene adecvate pentru reducerea eforturilor financiare suplimentare”, a încheiat demnitarul român.
Reuniunea s-a încheiat cu prezentarea priorităților viitoarei Președinției a Consiliului UE, care va fi deținută de Suedia.
