România are nevoie, pentru rezolvarea dezechilibrelor externe, de o combinaţie între consolidarea fiscală şi reforme structurale, se arată într-o analiză a Băncii Mondiale, citată de Agerpres.
Măsurile politice pentru îmbunătăţirea poziţiei fiscale au în vedere lărgirea bazei de impozitare, consolidarea administrării fiscale, avansarea unor reforme critice privind pensiile şi salariile publice, şi reducerea cheltuielilor ineficiente.
Consolidarea gestionării investiţiilor publice ar contribui la deblocarea unor fonduri europene disponibile semnificative şi ar îmbunătăţi domeniile critice rămase în urmă din România, cum ar fi sistemele de sănătate şi de educaţie, reformarea întreprinderilor de stat, şi infrastructura. Aceasta, la rândul ei, ar sprijini creşterea productivităţii şi ar îmbunătăţi competitivitatea României, cu un impact pozitiv asupra poziţiei externe.
Dezechilibrele externe ale României au crescut în ultima perioadă.
Din 2018, ţara a cunoscut o creştere a deficitelor gemene – fiscal şi de cont curent – cuplată cu o politică fiscală expansionistă. Cele două şocuri externe mari, mai întâi pandemia şi apoi războiul, au exacerbat aceste dezechilibre. Din punct de vedere istoric, România a avut mari deficite gemene. A existat o relaţie strânsă între deficitul fiscal ajustat ciclic şi deficitul de cont curent, se subliniază în analiza Băncii Mondiale.
În ultimele două decenii, deficitul fiscal a avut valori medii de 3,7% din PIB, semnificativ mai ridicat decât media UE, de 2,8% din PIB. Deficitele fiscale ridicate, alături de slăbiciunile structurale pe partea externă, au înrăutăţit performanţa contului curent, deficitul de cont curent având valori medii de 5,7% din PIB.
În contextul recentelor şocuri externe, deficitul fiscal s-a adâncit la 9,2% din PIB în 2020, cel mai ridicat între ţările est-europene, în condiţiile în care măsurile legate de pandemie au majorat cheltuielile bugetare, iar contracţia economică a redus veniturile.
A existat o oarecare consolidare în 2021 – 2022. Impactul războiului asupra pieţelor energiei şi materiilor prime a condus la o deteriorare semnificativă a soldului contului curent, la 9,4% în 2022, dar acesta a rămas mai redus decât nivelul din 2007, de 13,6%. De data aceasta, investiţiile străine directe (FDI) mai ridicate şi transferuri de capital mai mari din UE au sprijinit soldul extern.
Dezechilibrele externe din ultimii ani au fost provocate de o slăbiciune structurală, care a afectat exporturile, expansiunea bugetară şi cursul de schimb real efectiv. Cursul de schimb real efectiv (REER) în România s-a apreciat, afectând negativ exporturile. Creşterile de salarii au depăşit creşterea productivităţii, sporind costurile cu forţa de muncă, iar pentru exportatori a fost mai dificil să concureze eficient pe piaţa globală.
Între timp, importurile au crescut, alimentate de consumul mai ridicat, ca urmare a creşterii ponderii gospodăriilor în venitul naţional şi a politicii fiscale expansioniste, mai semnalează sursa citată.
Ca rezultat, România a înregistrat deficite mari în comerţul cu mărfuri. Cu toate acestea, dezechilibrul extern este mai scăzut decât înaintea crizei financiare globale şi vulnerabilităţile sunt atenuate, parţial, investiţiile străine directe (FDI) mai ridicate şi transferurile mai mari din UE, potrivit BM.
O recomandare similară a fost făcută și în toamna anului trecut de Fondul Monetar Internațional.
