Peste 60% dintre românii care trăiesc în afara țării nu vor să se întoarcă acasă

61% din diaspora investește acasă

Decizia de a aloca fonduri în țara de origine transcende barierele geografice, devenind o practică stabilă chiar și în absența intențiilor de întoarcere. Cel mai recent studiu realizat de agenția de cercetare de piață MKOR arată că 61% dintre românii din diaspora au investit deja în România prin imobiliare sau sprijin familial, deși 70% exclud revenirea în următoarele 12 luni.

Cercetarea conturează o hartă a strategiilor financiare distincte pe patru state. Germania reflectă predictibilitate, înregistrând cea mai mare rată de investiție (71%) și cel mai ridicat sprijin financiar direct pentru familie (44%). Concomitent, Italia prioritizează protejarea patrimoniului, Spania generează un consum nostalgic, în timp ce UK atrage strategii axate pe randament financiar.

Maturitate financiară: 46% în UK obțin peste 3.000 euro

Evoluția pieței muncii și integrarea profesională avansată transformă diaspora românească dintr-o forță de muncă axată pe execuție într-un segment de consumatori cu putere de cumpărare ridicată, devenind un partener investițional solid pentru companiile din țară.

La nivel general, profilul socio-profesional al românilor stabiliți în afara granițelor indică o stabilitate structurală evidentă, unde 44% au statutul de angajați, iar 23% activează ca manageri sau antreprenori.

Pe acest fond de maturizare, segmentul din UK iese în evidență printr-un statut distinct. Acest grup atrage atenția mediului de business prin capacitatea sa de a susține proiecte și achiziții majore, având în vedere că 29% ocupă poziții de conducere sau coordonează propriile afaceri, marcând un avans de 6% față de media eșantionului.

Nivelul superior de expertiză se traduce direct într-o putere de cumpărare ridicată. Astfel, 46% dintre rezidenții din UK raportează venituri personale care depășesc pragul de 3.000 euro pe lună. Această performanță de piață explică orientarea către decizii și strategii financiare bazate strict pe randament și consolidarea patrimoniului.

Republica Moldova, polul tânăr: 49% fac parte din Gen Z

În contrast cu piețele vestice dominate de profesioniști stabili financiar, Republica Moldova se conturează ca un pol demografic distinct și un hub strategic de capital uman tânăr pentru piața din România. Datele indică o vârstă medie de doar 31 ani în această regiune, unde 49% dintre persoanele analizate aparțin Generației Z.

Comparativ cu restul diasporei, piața de peste Prut dispune de o resursă neexploatată masivă, având în vedere că 38% dintre acești tineri sunt inactivi. Această statistică marchează o diferență majoră, cu 17% peste media generală a eșantionului.

Structura atipică generează oportunități clare pentru strategiile de atragere economică ale companiilor și instituțiilor din România. Pentru mediul de business, acest segment reprezintă o soluție pentru deficitul de personal, necesitând implementarea unor programe de internship și pachete de relocare studențească.

Concomitent, instituțiile financiare românești pot capta audiența prin instrumente de integrare specifice. Facilități precum conturi bancare peste graniță cu zero comisioane și pachete de economisire devin esențiale pentru a fideliza acești consumatori și a transforma potențialul demografic într-un motor de creștere economică.

Cum arată principalele 5 comunități românești din diaspora

Italia, „veteranii nostalgici” (15% din eșantion). 66% sunt în Italia de peste 10 ani (medie 14 ani), iar 20% au deja cetățenie italiană. Se simt bine integrați: 72% cred că au o imagine pozitivă în țara gazdă, mai ales ca „muncitori și capabili”. Ascensiunea profesională rămâne limitată, doar 9% ocupă roluri de management sau antreprenoriat, cu 14% sub media eșantionului. 69% exclud revenirea pe termen scurt, iar dintre motivele de revenire, sănătatea cântărește cel mai mult (46%).

Marea Britanie, „profesioniștii digitalizați” (13% din eșantion). Istoric mai scurt în țara gazdă (doar 40% peste 10 ani, medie 11.7 ani), dar cel mai avansat profil profesional din eșantion: 62% studii superioare, 29% în roluri de management sau antreprenoriat, cu 6 puncte peste medie. Sunt și cei mai hotărâți să nu revină, 76% față de media de 70%. Condițiile pentru a lua în calcul o revenire țin de sistemul românesc care ar trebui să le asigure: stabilitate fiscală (45%) și eliminarea birocrației prin digitalizare (44%). Implicarea civică e cea mai ridicată din eșantion, 80% au votat în 2024-2025.

Republica Moldova, „nativii de proximitate” (10% din eșantion). În contextul legăturilor istorice cu România, aceștia au un profil complet diferit față de comunitățile occidentale. 91% sunt acolo de peste 10 ani, cu o medie de 27.8 ani, pentru că 85% chiar s-au născut acolo. Segment tânăr (31 ani vârsta medie, 49% Gen Z) și predominant masculin (64%). E singura comunitate din studiu unde revenirea în România nu e un scenariu exclus de majoritate: doar 42% spun că e puțin probabil să vină, față de 70% media eșantionului. Pentru acest grup, o mutare în România ar însemna un salt în carieră.

Germania, „specialiștii pragmatici” (9% din eșantion). Cea mai tânără comunitate analizată, cu 24% Gen Z. Vechimea medie e de doar 8.5 ani, iar 41% s-au stabilit în ultimii 5 ani. Profil tehnic, dominat de bărbați (61%), cu cei mai mulți angajați care trimit bani rudelor din țară (44%, cel mai ridicat procent din cele patru profiluri occidentale). E și comunitatea cu cea mai mare rată de investiții în România (71%). 22% percep o imagine negativă în media / online și 16% se simt discriminați la locul de muncă.

Spania, „ambasadorii nostalgici” (7% din eșantion). Vechimea medie cea mai mare din eșantion (14.7 ani) și cel mai ridicat sentiment de integrare: 85% se simt percepuți pozitiv în Spania. În acest context, 23% spun că nimic nu i-ar convinge să revină. Legătura cu România rămâne mai ales culturală și de consum: gusturile românești (23%) sunt ce le-ar lipsi cel mai mult dacă s-ar stabili definitiv acolo, deși doar 8% au cetățenie spaniolă.

Concluzia principală a studiului este că diaspora e o comunitate deja stabilizată în afară, care continuă să investească și să participe la votul electoral, dar care are condiții tot mai stringente pentru o revenire fizică, precum: un salariu competitiv (44%), un sistem sanitar mai bun (44%), locuri de muncă mai bune (36%) și stabilitate fiscală și legislativă (34%).

Răspunsurile vin de la 2.000 de respondenți cu vârste între 18 și 65 de ani, care locuiesc în afara României cel puțin 7 luni/an, chestionați online prin panelul propriu MKOR și campanii țintite de social media, în octombrie 2025.