Conform studiului ”Barometrul Național al Tinerilor”, 6 din 10 tineri cu vârsta între 18 și 35 de ani susțin schimbarea și ideile noi, în timp ce o treime declară că preferă lucrurile așa cum sunt și tradițiile.
Aceasta este doar una dintre datele extrase din prima cercetare sociologică realizată de INSCOP Research în rândul tinerilor în perioada 20 octombrie – 5 noiembrie 2025, la solicitarea grupului Greens/EFA din Parlamentul European.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: ”Tinerii exprimă o orientare majoritară către schimbare, ceea ce indică un potențial ridicat de acceptare pentru proiecte politice sau sociale care promit reformă și modernizare. Totuși, această deschidere nu este uniform distribuită: ea este mult mai puternică în mediile urbane, în rândul celor cu educație mai ridicată și al persoanelor cu securitate economică mai mare, sugerând că experiența directă a oportunităților sociale crește apetitul pentru noutate. În schimb, orientarea mai tradițională se concentrează în zonele rurale, în rândul tinerilor cu resurse limitate și educație scăzută, unde schimbarea este percepută mai degrabă ca risc decât ca oportunitate. În esență, clivajul nu este unul cultural pur, ci reflectă mai ales diferențe structurale de capital economic, educațional și de expunere la modernitate”.
Tradiție vs. Schimbare
60,6% dintre respondenți susțin schimbarea și ideile noi, în timp ce 36,7% preferă lucrurile așa cum sunt și tradițiile. 2,7% nu știu sau nu răspund.
Susțin schimbarea și ideile noi în proporții mai mari decât media populației: femeile, persoanele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, cei cu venit ridicat.
Preferă lucrurile așa cum sunt și tradițiile în proporții mai mari decât media populației: persoanele cu educație primară, locuitorii din mediul rural, cei cu venit scăzut.
Studiul INSCOP Research Studiul explorează opiniile tinerilor în raport cu principalele teme sociale, economice și politice care le influențează viața: prioritățile tinerilor în raport cu agenda politică europeană, orientarea politică a tinerilor din România, accesul tinerilor la piața muncii și fenomenul emigrației, dificultățile întâmpinate de studenți, accesul la locuire, sănătatea mintală și accesul la servicii de terapie și sănătatea reproductivă.
Metoda de cercetare – interviu prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat, fiind de 1.100 de persoane. Eșantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta între 18 și 35 de ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.
