Poeta Ana Blandiana, în întâlnire literară la Festivalul „DANTE ABSOLUT și cer...

Poeta Ana Blandiana, în întâlnire literară la Festivalul „DANTE ABSOLUT și cer și pământ”

Pentru celebrarea a 700 ani de la trecerea în eternitate a marelui poet Dante Alighieri, în perioada 1-20 iulie 2021, la Basilica di Massenzio din cadrul Parcului Arheologic al Colosseum-ului, se desfășoară Festivalul „DANTE ASSOLUTO e cielo e terra” 2021. Manifestarea este organizată de Parco Archeologico del Colosseo, în colaborare cu Electra, FUIS – Federația Unitară Italiană a Scriitorilor și MAR Muzeul de Artă din Ravenna și se bucură de patronajul Comitetului Dante 700, iar director artistic este Maria Ida Gaeta.

În cadrul acestui festival, marți, 13 iulie 2021, a avut loc o întâlnire literară intitulată „Questa è la luce” / „Aceasta este lumina”, întâlnire ce o va avea ca invitată, alături de o suită de scriitori italieni, pe poeta Ana Blandiana. Alături de domnia sa, pe scena festivalului vor urca în acea seară scriitorii Valerio Magrelli, Lina Bolzoni și Fabio Stassi. Lecturile din creația lui Dante vor fi asigurate de poeții Daniela Attanasio, Silvia Bre, Nicola Bultrini, Claudio Damiani, Simone Di Biasio și Sara Ventroni, muzica de H.E.R., vioară și versuri și muzică de Giovanni Succi.

Pornind de la versurile „Libertatea atât de scumpă, cum bine știe cel ce viața de dragul ei și-a lepădat” (trad. Alexandru Marcu) din Cântul I al Purgatoriului din Divina Comedie, Ana Blandiana va prezenta publicului un eseu inedit, scris special pentru această ocazie și dedicat lui Dante Alighieri, unul dintre făuritorii canonului literar european. Traducerea textului i se datorează profesorului Bruno Mazzoni.

Prezența poetei Ana Blandiana la Festivalul „DANTE ASSOLUTO e cielo e terra” 2021 a fost posibilă datorită colaborării dintre Accademia di Romania in Roma și Comitetul Dante 700 și susținerii Institutului Cultural Român. Pentru mai multe informații vizitați site-ul: https://parcocolosseo.it/evento/dante-assoluto-da-giovedi-1-luglio-il-festival-in-basilica-di-massenzio/.

Născută în 1942, la Timișoara, Ana Blandiana a debutat ca poetă în anul 1954 în reviste de tineret, apoi în „Tribuna” (1959) și în antologia „30 de poeți tineri”. După debutul editorial cu placheta „Persoana întâia plural” (1964), s-a impus printre poeții cei mai reprezentativi ai epocii, publicând „Călcâiul vulnerabil” (1966) și „A treia taină” (1969, Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor). A continuat cu alte cărți de poezie: „Cincizeci de poeme” (1970), „Somnul din somn” (1977), „Ochiul de greier” (1981), „Ora de nisip” (1983), „Stea de pradă” (1985), „Arhitectura valurilor” (1990), „La cules de îngeri” (1998), „Soarele de apoi” (2000, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru poezie), „Refluxul sensurilor” (2004). A scris versuri și pentru copii: „Întâmplări din grădina mea” (1980), „Întâmplări fără Arpagic pentru cititorul cel mic” (1991), „Cartea albă a lui Arpagic” (1998, Premiul Uniunii Scriitorilor pentru literatură pentru copii). A semnat tablete, eseuri, însemnări de călătorie, adunate în volumele „Calitatea de martor” (1970), „Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie” (1976), „Cea mai frumoasă dintre lumile posibile” (1978), „Coridoare de oglinzi” (1984), „Autoportret cu palimpsest” (1986), “Ghicitul în mulțimi”, „Geniul de a fi” (1998), „Cine sunt eu?” (2001). A publicat, în colaborare cu soțul său, Romulus Rusan, cărți de interviuri cu personalități ale culturii românești: „Convorbiri subiective” (1972), „O discuție la Masa Tăcerii” (1977). Abordând și proza fantastică, a scris „Cele patru anotimpuri” (1977, 2001) și „Proiecte de trecut” (1982) — ambele volume apărând sub titlul „Orașul topit și alte povestiri fantastice” în 2004. În 1992 i-a apărut romanul „Sertarul cu aplauze”, care s-a bucurat de o foarte bună primire din partea publicului și a criticii (următoarele ediții 1998, 2002, 2004), iar în 1994, volumul de nuvele „Imitație de coșmar”. În afara volumelor de poezie traduse în foarte multe limbi, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste și antologii din Anglia, SUA, Italia, Spania, Franța, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel, Albania. Este fondatoare și președinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul victimelor comunismului și al rezistenței de la Sighet. Este președintele PEN Club Român și al Comisiei de Onoare a Uniunii Scriitorilor din România, membru al Academiei de poezie „Stephane Mallarmé” (din 1997) și al Academiei Mondiale de Poezie, primul scriitor român ales membru al Academiei Europene de Poezie (din martie 1999), iar de curând i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Salamanca. Deține numeroase premii literare, printre care: Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din București (1980), Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1970), Premiul internațional „Gottfried von Herder” (1982, Viena), Premiul Național de Poezie (1997), Premiul revistei „Luceafărul” (1998), Premiul „Opera Omnia” (2001), Premiul Internațional „Vilenica” (2002), Premiul revistei „Poesis” (2003), Premiul internațional „Giuseppe Acerbi” și Premiul internațional Camaiore (Italia), Marele Premiu al Festivalului Internațional „Lucian Blaga”, ediția a XXVII-a (2007). Volume publicate în Italia: Un tempo gli alberi avevano gli occhi, traducere de Biancamaria Frabotta și Bruno Mazzoni, Donzelli 2005; Il mondo sillaba per sillaba ,traducere de Mauro Barindi, Saecula 2012; La mia patria A4. Nuove poesie, traducere de Mauro Barindi, Aracne 2015; L’Orologio senza ore, traducere de Bruno Mazzoni , Elliot 2018 și Applausi nel cassetto,traducere de Luisa Valmarin, Elliot Edizioni, 2021.