INSCOP Research a realizat la comanda Universității din București primul sondaj efectuat in România privind reziliența națională. Sondajul s-a desfășurat pe baza unui nou instrument construit de cercetătorii Universității din București, în cadrul unui proiect finanțat prin competiție națională de grantul CNCS-UEFISCDI, PN-III-P4-ID-PCE-2020–1076.
Datele au fost culese în perioada 14 septembrie – 5 octombrie 2022 prin interviuri față-în-față. Eșantionului multistadial stratificat a cuprins 1500 de persoane, fiind reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația rezidentă și neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,6 %, la un grad de încredere de 95%.
Prezentarea grafică a datelor poate fi descărcată la: https://www.inscop.ro/wp-content/uploads/2022/12/12.12.2022-Raport-sondaj-national-Rezilienta.pdf
Prof. dr. Dragoș Paul Aligică: „Avem de acum înainte la dispoziție un instrument național la standardele frontierei cercetărilor internaționale în domeniu. Sperăm ca de acum înainte să putem aplica anual instrumentul și astfel sa putem construi – alături de indicatorii naționali deja cunoscuți privind economia, democrația sau opțiunile electorale- și o serie de date statistice și o bază de date privind aspecte esențiale ale rezilienței naționale. Evoluțiile din ultimii ani au demonstrat că este foarte important să anticipăm și să înțelegem diferitele aspecte social-economice și de guvernanță care se pot constitui fie în elemente de vulnerabilitate, fie in puncte forte pentru societatea noastră, dacă și când vom fi confruntați cu șocuri sau turbulente majore interne sau externe…”.
Remus Ștefureac, director INSCOP Research: „Reziliența în fața crizelor de orice fel este unul dintre reperele fundamentale care mențin coeziunea unei națiuni. Iar evaluarea rezilienței prin indicatori care măsoară în profunzime comportamentul populației oferă un instrument unic de reglare a vulnerabilităților. Din acest punct de vedere, salut efortul Universității din București și al echipei academice care a inițiat și structurat acest instrument extrem de util decidenților de la nivel central și local, dar și societății românești în ansamblu, mai ales în aceste vremuri marcate de succesiunea unor crize complexe care au ajuns să se suprapună.”
Prezentarea datelor sociologice
38% din cei intervievați consideră că localitatea lor este pregătită pentru situații de urgență și de criză.
38% dintre respondenți sunt de acord total sau parțial cu afirmația „Localitatea mea este pregătită pentru situații de urgență și de criză”, în timp ce 25% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 32,9%% sunt în dezacord parțial sau total. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 4,1% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Tind să fie de acord cu afirmația dată într-o măsură mai mare decât restul populației mai ales: persoanele cu un venit mai ridicat (care reușesc să aibă tot ce trebuie fără să se restrângă de la ceva), salariații la stat, locuitorii din urbanul mediu și mic, respectiv regiunile Vest și Sud-Est. Își exprimă dezacordul cu afirmația dată mai ales persoanele cu un venit mai redus, locuitorii din București și din urbanul mare și foarte mare, întreprinzătorii/liber profesioniștii.
Aproximativ 45% dintre participanții la sondaj consideră că Armata Română are capacitatea de a apăra România, în timp ce 27% sunt de părerea contrarie.
Sunt de acord total sau parțial cu afirmația „Armata Română are capacitatea de a apăra România” 45,6% dintre cei intervievați. 25,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 27% își exprimă dezacordul parțial sau total. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 2,1% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Sunt de acord cu afirmația dată mai ales persoanele cu un nivel de educație mai scăzut, salariații la stat, persoanele fără ocupație, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din București. Persoanele cu vârsta între 45 și 60 de ani, cei cu un nivel de educație mai ridicat, salariați la privat, întreprinzători/liber profesioniști, cei cu un venit mai redus, locuitorii din urbanul mare și foarte mare sunt în dezacord cu afirmația într-o proporție mai mare decât media populației.
O tremie (34%) din cei intervievați crede că în caz de stare de urgență sau criză națională mass-media (televiziuni, radio, ziare, internet) își vor face datoria cum trebuie.
Afirmația „În caz de stare de urgență sau criză națională, cred că mass- media (televiziuni, radio, ziare, internet) își vor face datoria cum trebuie” întrunește acordul total sau parțial al 34,8% dintre participanții la sondaj. 28,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 33,7% își exprimă dezacordul parțial sau total. Ponderea non-răspunsurilor este de 3,1% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Salariații la stat, persoanele fără ocupație, locuitorii din București, respectiv din regiunile Sud-Vest Oltenia și București-Ilfov sunt de acord cu afirmația dată într-o măsură mai mare decât restul populației. Își exprimă dezacordul cu afirmația dată mai ales persoanele cu vârsta între 30 și 45 de ani, cei a căror familie include cel puțin doi membri, cei cu un venit mai redus, întreprinzătorii/liber profesioniștii, locuitorii din urbanul mare și foarte mare.
Peste jumătate din cei intervievați nu au încredere că în caz de criză națională partidele politice își vor face datoria cum trebuie.
Afirmația „În caz de criză națională, cred că partidele politice își vor face datoria cum trebuie” întrunește acordul total sau parțial al 21,8% dintre respondenți. 24,5% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 52,6% își exprimă dezacordul parțial sau total cu afirmația dată. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,1% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Tinerii sub 30 de ani, elevi/studenții, salariații la stat, locuitorii din rural sunt de acord cu afirmația dată într-o măsură mai mare decât restul populației. Dezacordul cu afirmația data este mai ridicat în rândul următoarelor categorii: persoane peste 30 de ani, salariați la privat, întreprinzători/liber profesioniști, cei fără ocupație, pensionari, persoanele cu venit mai redus, locuitorii din București, respectiv din urbanul mare și foarte mare.
Unul din 3 români (32%) consideră că în caz de criză națională conducerea țării va lua deciziile corecte, având capacitatea să conducă țara.
32% dintre respondenți sunt de acord total sau parțial cu afirmația „În caz de criză națională conducerea țării va lua deciziile corecte, având capacitatea să conducă țara”, în timp ce 29,4% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 36,4% își exprimă dezacordul parțial sau total. Nu știu sau nu răspund 2,1% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Sunt de acord cu afirmația dată mai ales tineri sub 30 de ani, elevi/studenți, salariați la stat, locuitorii din București și din urbanul mediu sau mic. Persoanele cu vârsta peste 30 de ani, cei cu studii primare, cei cu un venit mai redus, întreprinzătorii/liber profesioniștii, locuitorii din urbanul mare și foarte mare, respectiv din regiunile Sud-Est, Sud-Muntenia și Nord-Vest tind să fie în dezacord cu afirmația dată într-o proporție mai mare decât celelalte categorii socio-demografice.
Aproape 40% din români spun ca atunci când au probleme și sunt la greu, familia lor se bazează pe ajutorul comunității religioase din care fac parte.
39% dintre respondenți apreciază că atunci când au probleme și sunt la greu, familia lor se bazează pe ajutorul comunității religioase din care fac parte întotdeauna sau foarte des, 22,4% uneori sau foarte rar, iar 37,5% niciodată. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 1,1% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Susțin că afirmația dată corespunde situației lor familiale întotdeauna sau foarte des mai ales persoanele mai în vârstă, cei a căror familie include cel puțin 4 membri, persoanele cu studii primare, pensionarii, salariații la stat și cei fără ocupație, locuitorii din rural. Persoanele cu studii superioare, salariații la privat, locuitorii din București, respectiv regiunile București-Ilfov și Centru declară că afirmația dată corespunde situației lor familiale foarte rar sau niciodată într-o proporție mai mare decât media.
28% din cei intervievați cred că în caz de război, cutremur sau alte calamități familia lor are capacitatea sa găzduiască refugiați sau sinistrați.
Sunt de acord total sau parțial cu afirmația „În caz de război, cutremur sau alte calamități familia mea are capacitatea să găzduiască refugiați sau sinistrați” 28,6% dintre cei intervievați. 24,3% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 44,4% își exprimă dezacordul parțial sau total. Nu știu sau nu răspund la această întrebare 2,7% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Sunt de acord cu afirmația mai ales: persoanele cu vârsta sub 30 de ani, cei a căror familie include cel puțin 3 persoane, salariații la stat, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din rural, respectiv din regiunile Nord-Est și Sud-Est. Persoanele cu vârsta peste 45 de ani, cei a căror familie include una sau două persoane, cei cu un nivel de educație mai scăzut, cu un venit mai redus, locuitorii din mediu urban sunt în dezacord cu afirmația într-o măsură mai mare decât restul populației.
Aproximativ 1 din 4 români (25%) declară că nu are rude sau prieteni în alte localități sau altă țară la care să se poată refugia în caz de război sau calamitate.
Întrebați dacă au rude sau prieteni în alte localități sau altă țară la care pot să se refugieze în caz de război sau calamitate, 25,7% dintre participanții la sondaj declară că nu. 23,7% precizează că au rude sau prieteni la care pot apela la țară, 12,1% la oraș, 27,3% atât la țară, cât și la oraș, 10,5% în altă țară. 0,7% din total eșantion nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Analiza socio-demografică: Declară că nu au rude sau prieteni în alte localități sau altă țară la care pot să se refugieze în caz de război sau calamitate în special persoanele peste 60 de ani, pensionarii, cei cu un venit mai redus, locuitorii din București. Persoanele cu vârsta între 45 și 60 de ani, locuitorii din București și din urbanul mediu și mic, respectiv din regiunile Sud-Vest Oltenia, Vest și București-Ilfov Susțin că au rude la oraș la care pot apela mai ales cei a căror familie include o singură persoană, cei cu un nivel de educație mai scăzut, pensionari, elevi/studenți, locuitorii din rural, respectiv din regiunile Nord-Est și Sud-Est. Persoanele cu vârsta sub 44, cei a căror familie include cel puțin 3 persoane, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din regiunea Centru spun că au rude la care pot apela atât la țară, cât și la oraș într-o proporție mai mare decât restul populației. În ceea ce privește cei care au rude în altă țară, nu există diferențe majore în funcție de principalele caracteristici socio-demografice analizate.
Unul din patru respondenți (25%) spune că în ultimele șase luni a trimis alimente sau bunuri de consum rudelor din altă localitate.
24,9% dintre români declară că în ultimele șase luni au trimis alimente sau bunuri de consum rudelor din altă localitate, în timp ce 74,1% afirmă contrariul, iar 1% nu știu sau nu răspund.
Analiza socio-demografică: Tinerii sub 30 de ani, elevii/studenții, cei cu un venit ,ai ridicat, locuitorii din urbanul mediu și mic, respectiv din rural declară într-o proporție mai mare decât media că în ultimele șase luni au trimis alimente sau bunuri de consum rudelor din altă localitate.
Majoritatea populației consideră că relațiile dintre românii majoritari și minoritățile etnice/naționale sunt bune, doar în jur de 15% sunt de părerea contrarie.
Își exprimă acordul total sau parțial cu afirmația „Relațiile dintre românii majoritari și minoritățile etnice/ naționale sunt bune” 52,6% dintre cei intervievați, în timp ce 29,9% nu sunt nici de acord, nici în dezacord, iar 15,8% își exprimă dezacordul parțial sau total. Ponderea non-răspunsurilor este de 1,6% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Salariații la stat, locuitorii din regiunile Centru și Vest sunt de acord cu afirmația dată într-o măsură mai mare decât restul populației. Sunt în dezacord cu afirmația dată mai ales locuitorii din București, respectiv din regiunile București Ilfov, Sud-Est și Sud-Muntenia.
Îngrijorările și amenințările percepute de cei intervievați: (1) extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina: 65%, (2) situația economică a familiei proprii: 59%, (3) pericolul COVID la adresa sănătății: 33%.
Întrebați în ce măsură sunt îngrijorați de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina, 29,9% dintre participații la sondaj spun că sunt foarte îngrijorați de o astfel de perspectivă, 35,5% destul de îngrijorați, 19,9% nici îngrijorați, nici liniștiți, 7,5% destul de puțin îngrijorați, iar 6,3% deloc îngrijorați. Ponderea non-răspunsurilor este de 0,9% din total eșantion.
Analiza socio-demografică: Tind să fie mai îngrijorate de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina mai ales următoarele categorii de populație: femeile, persoanele peste 60 de ani, pensionarii, persoanele fără ocupație, locuitorii din mediul urban (cu excepția Bucureștiului), respectiv din regiunile Vest și Sud-Est. Tinerii, cei cu un venit mai ridicat și locuitorii din București sunt mai puțin îngrijorați decât restul populației de extinderea în România a războiului pe care Rusia îl duce în Ucraina.
20,4% dintre români se declară foarte îngrijorați de situația economică a familiei lor, 38,3% destul de îngrijorați, 25,3% nici îngrijorați, nici liniștiți, 10,3% destul de puțin îngrijorați, iar 5,3% deloc îngrijorați. 0,4% din total eșantion nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Analiza socio-demografică: Persoanele mai în vârstă, cei cu un nivel de educație mai scăzut, pensionarii, cei fără ocupație, cei cu un venit mai redus, locuitorii din mediul urban (cu excepția Bucureștiului) se declară foarte și destul de îngrijorați de situația economică a familiei lor într-o proporție mai mare decât restul populației. Se declară destul de puțin sau deloc îngrijorați de situația economică a familiei lor mai ales: tinerii sub 30 de ani, cei a căror familie include un singur membru, cei cu studii superioare, cei cu un venit mai ridicat, locuitorii din București.
11,1% dintre români se declară foarte îngrijorați de pericolul COVID la adresa sănătății lor, 22,5% destul de îngrijorați, 27,9% nici îngrijorați, nici liniștiți, 15,8% destul de puțin îngrijorați, iar 21,9% deloc îngrijorați. 0,7% nu știu sau nu răspund la această întrebare.
Analiza socio-demografică: Sunt foarte și destul de îngrijorați de pericolul COVID la adresa sănătății lor mai ales: persoanele peste 60 de ani, pensionarii, cei cu un venit mai redus, locuitorii din regiunile Nord-Est și Vest. Cei cu vârsta între 30 și 45 de ani, cei din familii cu cel puțin 4 membri, întreprinzătorii/liber profesioniștii, locuitorii din regiune Sud- Est sunt mai puțin îngrijorați de pericolul COVID la adresa sănătății lor decât restul populației.
