Publicația ungară Heti Világgazdaság menționează cele 1,7 miliarde de lei subscrise în contul acestor acțiuni, aproape de ținta așteptată de guvern. Actele Romgaz au fost introduse şi la bursa din Bucureşti şi din Londra, iar licitaţia va începe la 12 noiembrie, scrie sursa citată, preluată de Rador. Cele 70 % rămase ale Romgaz rămân în proprietatea statului. Anterior, un alt pachet de 15% a fost predat Fondului Proprietatea.
În schimbul acordului cu FMI, România s-a angajat la privatizarea parţială a întreprinderilor energetice. La sfârşitul lunii iulie guvernul român şi FMI au convenit să încheie un acord de prevenţie în valoare de 4 miliarde euro, acesta fiind cel de-al treilea.
În septembrie s-au valorificat 10 procente din acţiunile Nuclearelectrica, iar înainte de aceasta şi pachete de câte 15% de la Transelectica şi Transgaz.
Vineri, ministrul român al energiei Constantin Niţă a anunţat că în iulie anul viitor se vor vinde 15% din acţiunile Hidroelectrica în locul celor 10% prevăzute iniţial.
Și The Financial Times menționează că este vorba despre”cea mai mare ofertă publică iniţială din istoria României şi cea mai nouă dintre mai multe oferte publice iniţiale importante din Europa de Est”.
„Oferta publică iniţială arată că sectorul energetic din România este văzut de investitori ca o piaţă de investiţii, cu un bun potenţial de dezvoltare”, a declarat jurnalistul economic român Cristian Pantazi pentru blog-ul beyondbrics.
„Pentru BVB, arată că există bani pe piaţa locală, însă investitorii se tem de risc şi nu sunt dispuşi să meargă decât în locuri sigure. Succesul este moderat, având în vedere că în urmă cu câteva luni nişte oficiali guvernamentali declaraseră că se aşteaptă să obţină 600 de milioane de euro (800 de milioane de dolari).”
Vânzarea face parte dintr-un pachet de măsuri adoptat pentru a întruni condiţiile impuse de FMI, care a acceptat să acorde României un foarte necesar împrumut standby de 2,7 miliarde de dolari, în septembrie, pentru a pune la adăpost ţara de şocurile externe, în condiţiile în care ea se reface după o recesiune sălbatică din 2009 şi după prăbuşirea fiscală care i-a urmat. Tot în septembrie, România a scos la vânzare şi 10% din acţiunile companiei electrice nucleare Nuclearelectrica, printr-o ofertă publică iniţială.
În unele săptămâni au apărut o serie de oferte importante în Europa de Est, atât din partea întreprinderilor de stat, cât şi din partea companiilor private. Luna trecută Polonia a obţinut 1,42 miliarde de zloţi din vânzarea a 50% minus una dintre acţiunile companiei sale de transport feroviar, în cea mai mare ofertă publică iniţială a anului, în timp ce compania rusească de carduri de credit TCS a obţinut 1,1 miliarde de dolari printr-o ofertă publică iniţială pentru LSE, iar guvernul rus a câştigat 1,3 miliarde de dolari pentru 16% dintre acţiunile Alrosa, una dintre cele mai mari companii de diamante din lume, la Bursa din Moscova.
Vânzarea Romgaz a fost salutată drept un succes de către guvernul român. Istoria privatizărilor din ţară nu a fost pe de-a-ntregul una fericită, de la căderea comunismului având loc mai multe vânzări eşuate sau prost organizate. În ultimii doi ani, vânzarea celei mai mari mine de cupru din ţară, a unei mari uzine chimice, a companiei naţionale de transport feroviar de marfă şi a companiei naţionale de transport aerian au fost cu toate blocate în diferite etape, şi au apărut întrebări cu privire la angajamentul guvernelor succesive cu privire la privatizare. Procesul este privit cu o doză de suspiciune de către mulţi români, probabil din cauza unor afaceri dubioase care au avut loc în trecut. Pantazi argumentează că oferta publică iniţială cu privire la Romgaz reprezintă un pas în direcţia bună – dar mai rămân multe de făcut, mai ales acolo unde trebuie vândut pachetul majoritar de acţiuni.
„Oferta publică iniţială este încurajatoare pentru viitor”, a declarat Pantazi. „Romgaz câştigă forţă prin aceasta, deoarece activităţile ei viitoare vor fi mai transparente, iar transparenţa va fi bună pentru întreprinderile româneşti de stat. Procesul de privatizare este încă prea lent faţă de nevoile economiei româneşti. Oferta publică iniţială a Romgaz este un semn că guvernul trebuie să aibă încredere în piaţă şi trebuie să accelereze procesul pentru a face economia mai transparentă. Aceste oferte publice iniţiale sunt foarte importante, însă trebuie să vedem un angajament cu privire la marile companii precum (compania chimică) Oltchim sau (compania de transport feroviar de marfă) CFR Marfă.”
