Palatul Cotroceni a găzduit miercuri, 27 mai 2026, Summitul European pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării: de la semnale timpurii la reacție rapidă, organizat, sub înaltul patronaj al președintelui Nicușor Dan, de ONG-ul România Imună în parteneriat cu compania franceză OPSCI.ai.
În cadrul evenimentului a fost prezentat ”Raportul național privind dezinformarea din rețelele sociale din România”, o analiză despre dezinformarea din țara noastră.
Potrivit analizei privind dezinformarea din rețelele socializare din România, realizată de OPSCI.ai, unul din 6 influenceri și una din 8 surse publice oficiale sau media răspândesc în mod repetat dezinformare în spațiul digital.
România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de utilizare TikTok din Europa, iar în spațiul digital sunt promovate constant mai multe narative de manipulare și dezinformare, inclusiv cele care urmăresc subminarea încrederii în instituțiile statului și în apartenența României la spațiul european și euro-atlantic.
Dacă un utilizator român derulează astăzi TikTok, printre primele 50 de postări va vedea 9 postări de dezinformare și nici măcar o singură postare provenită dintr-o sursă oficială. Instituțiile oficiale și organizațiile media sunt de cinci ori mai eficiente per postare, însă rămân aproape invizibile la scară largă.
20% dintre cele mai performante postări reprezintă atacuri coordonate.
Companiile din România sunt vizate constant de atacuri de dezinformare în toate industriile: farma, agricultură, industrii extractive, energie, retail, automotive și sectorul non-profit, companiile străine fiind în mod special țintite.
Fenomenul este mai puțin răspândit decât pare; ceea ce preia controlul este distribuția conținutului: aceleași narative, mereu în aceleași formate, diseminate de un număr redus de conturi – suficient pentru a distorsiona spațiul public digital național.
Toate campaniile de manipulare identificate în 2026 pot fi grupate în șase mari categorii narative utilizate în scop manipulator, cea mai dominantă fiind propaganda ”anti-occidentală”.
76% din engagementul tuturor narativelor de dezinformare de pe TikTok este generat de doar 10 conturi.
În acest context, România Imună a anunțat că a dezvoltat modele predictive capabile să anticipeze ce narative de propagandă sunt susceptibile să se răspândească în lunile următoare și amploarea potențială a distribuirii lor în absența unor intervenții eficiente.
Potrivit datelor prezentate în cadrul summitului, costul anual al dezinformării pentru România este de 1 miliard de euro pentru 2025, conform datelor OPSCI.ai.
Cu ocazia acestui eveniment, președintele Nicușor Dan s-a referit la impactul negativ pe care îl au dezinformarea și manipularea din spațiul public.
”Dezinformarea nu e doar o chestiune de democrație, nu este doar o chestiune de etică, este o chestiune de prosperitate, pentru că există o corelație între încrederea din interiorul unei societăți și prosperitatea acelei societăți, și dezinformarea exact acolo atacă, la nivelul de încredere reciprocă din interiorul unei societăți.
Dezinformarea de azi, cum știm, nu mai este o succesiune de operații ad-hoc, este coordonată, este pe multiple planuri și se bazează pe tehnologie. De aceea, răspunsul la ea trebuie să fie la fel de coordonat.
Și nu este vorba numai de politică în sensul restrâns al termenului. Avem dezinformare în zona medicală, și asta costă, costă resurse și costă chiar vieți. Avem dezinformare în zona economică, cum s-a spus. Avem dezinformare în zona, de exemplu, a siguranței femeilor, victime ale abuzului, care unele dintre ele refuză să poarte brățara electronică din diferite speculații care au ajuns la ele”.
Pe de altă parte, președintele s-a referit și la rolul și responsabilitatea statului și politicienilor în combaterea dezinformării: ”Ce trebuie să facă statul? În primul rând, să comunice coerent și strategic, și, dacă se poate, uman și nu propagandistic, cum, din păcate, politicianul, încurajat de consultanți, o face adesea. Și apoi, când comunică, trebuie să se ducă acolo unde e publicul, pentru că vedem că noi toți, politicienii, suntem prin talk-show-uri, ne certăm unii cu alții, și pe TikTok sunt alții. Și unele sunt subiectele pe care le dezbatem noi între noi la televizor, și altele sunt subiectele pe care le dezbat oamenii pe TikTok. Și chiar uneori jurnaliștilor li se pare cumva ridicol să pună politicianului o întrebare de care 30% dintre oameni sunt deja convinși că e o realitate pe rețelele sociale.
Deci, instituțiile statului, pe de o parte, trebuie să comunice obiectiv. Pe de altă parte, trebuie să fie capabile să se ducă acolo unde publicul este și să fie capabile să răspundă în ritmul în care diferite segmente ale publicului se așteaptă să primească un răspuns.
E nevoie, evident, de cooperare între instituții. (…).
Mai am niște sfaturi, dar o să trec peste ele. Doar pe ultimul – trebuie să ne concentrăm pe factorul educațional în zona de educație media și digitală, pentru că este o chestiune chiar de securitate națională.
Și ultimul, ultimul lucru: comunicăm, comunicăm strategic, dar oamenii către care ne adresăm trebuie să aibă minima încredere să ne asculte când noi deschidem gura. Și asta înseamnă că trebuie să recâștigăm încrederea cetățenilor în autoritățile publice”.
Prezent la eveniment, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a subliniat, pe de altă parte, că răspunsul la dezinformare nu poate aparține exclusiv instituțiilor statului, fiind necesară o colaborare constantă între autorități, societate civilă, platformele digitale și partenerii europeni. „Internetul nu are granițe, iar dezinformarea nu începe și nu se termină pe teritoriul unui singur stat. O campanie de manipulare pornită la sute de kilometri distanță poate ajunge în câteva secunde la cetățenii români. De aceea, răspunsul trebuie să fie coordonat și adaptat realităților tehnologice actuale”, a afirmat ministrul Radu Miruță.
