Prima intervenție a lui Nicușor Dan la Adunarea Generală a ONU în calitate de președinte al României a atins teme privind războiul din Ucraina, relația cu Republica Moldova, apărarea, protejarea democrației, Orientul Mijlociu și promovarea economică a României.
Președintele Nicușor Dan a reafirmat, în discursul susținut miercuri la Adunarea Generală a ONU, sprijinul României pentru Ucraina și pentru Republica Moldova și a avertizat asupra extinderii amenințărilor generate de războiul declanșat de Rusia. Discursul a inclus referiri la încălcarea spațiului aerian românesc, războiul hibrid, creșterea cheltuielilor pentru apărare și securitatea Mării Negre.
Nicușor Dan a susținut că Rusia, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU, nu își mai îndeplinește responsabilitatea de a contribui la menținerea păcii și a afirmat că acțiunile Moscovei nu se limitează la teritoriul Ucrainei. Președintele a menționat atacuri cibernetice, campanii de dezinformare, sabotaje și acțiuni împotriva infrastructurii critice.
România, a spus președintele, va continua să sprijine Ucraina „atâta timp cât este nevoie”. El a menționat sprijinul acordat refugiaților, tranzitul cerealelor ucrainene prin România și participarea României, Bulgariei și Turciei la cooperarea pentru contracararea minelor marine din Marea Neagră.
Nicușor Dan a anunțat că România și Bulgaria lucrează la crearea unui hub pentru securitate maritimă în Marea Neagră și s-a referit la extinderea interconexiunilor energetice cu Ucraina și Republica Moldova.
În cazul Republicii Moldova, președintele a vorbit despre presiuni politice, economice și informaționale și a reafirmat sprijinul României pentru parcursul european al țării vecine. Mesajul a plasat relația cu Chișinăul în cadrul mai larg al stabilității regiunii.
O altă temă a fost finanțarea apărării. Nicușor Dan a declarat că România susține obiectivul de alocare a 5% din PIB pentru cheltuielile de apărare și a indicat un nivel de 3,7% din PIB pentru România în 2026.
Președintele a abordat și problema manipulării informaționale. El a avertizat asupra utilizării coordonate a unor conturi false și a campaniilor de dezinformare prin rețelele sociale, despre care a spus că pot afecta libertatea de exprimare, libertatea de asociere și funcționarea instituțiilor democratice. Nicușor Dan a legat această temă de experiența României de după 1989 și de protejarea statului de drept.
În ceea ce privește Orientul Mijlociu, președintele a susținut implementarea planului de pace pentru Gaza și a menționat contribuția României la evacuarea medicală a unor pacienți, mai ales copii. El a abordat și libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz și în Marea Neagră, pe care a prezentat-o ca un interes pentru comerțul internațional.
O componentă distinctă a intervenției a fost dedicată economiei. Nicușor Dan a prezentat România drept destinație pentru investiții în inteligență artificială, securitate cibernetică, tehnologii de apărare, producție avansată și robotică.
Președintele a menționat resursele energetice și minerale ale României și a afirmat că țara dezvoltă rezerve de gaze naturale și minerale critice. El a anunțat că exploatarea gazelor din Marea Neagră va începe anul viitor și a indicat un volum de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi.
România a fost prezentată și ca punct de legătură între Uniunea Europeană, Dunăre și Marea Neagră, cu potențial pentru dezvoltarea fluxurilor comerciale, energetice și de transport.
