„Priviți sculpturile mele până ce le veți vedea“

„Priviți sculpturile mele până ce le veți vedea“

 Săptămâna Brâncuși la Institutul Cultural Român

În această săptămână îl putem redescoperi pe Constantin Brâncuși (19 februarie 1876 – 16 martie 1957) într-o serie de proiecte online propuse de Institutul Cultural în anul în care se împlinesc 145 de ani de la nașterea marelui sculptor. „Nu căutați formule ascunse sau mistere, ceea ce vă dau eu este bucurie pură. Priviți sculpturile mele până ce le veți vedea“, îi sfătuia Brâncuși pe cei ce se arătau interesați de creațiile sale. Invităm, așadar, publicul larg să surprindă esența operei brâncușiene în documentare valoroase de arhivă, spectacol de teatru nonverbal, interviu în premieră, declarații ale unor artiști vizuali asupra cărora opera sculptorului român a avut o influență semnificativă, tururi realizate în diferite spații muzeale, expoziție documentară.

„Săptămâna Brâncuși“ pe canalele de comunicare ale Institutului Cultural Român începe cu o retrospectivă a expoziției „Brâncuși. Sublimarea formei”, deschisă în perioada 2 octombrie 2019 – 2 februarie 2020 la Palatul Artelor BOZAR din Bruxelles, în cadrul Festivalului EUROPALIA. Înregistrând un număr record de peste 116.000 de vizitatori, expoziția curatoriată de Doina Lemny a fost cea mai amplă expoziție monografică dedicată lui Brâncuşi în Belgia. „Faptul că am desemnat un curator român al acestei expoziții aduce avantajul că Brâncuși este prezentat ca un sculptor român care a avut un parcurs care l-a dus la universalitate“, a declarat Mirel Taloș, președintele interimar al ICR, în materialul video prezentat pe pagina de Facebook a ICR.

Un documentar de referință din arhiva TVR, „Brâncuși sau școala de a privi“, realizat în anul 1972 de Televiziunea Română în coproducţie cu Televiziunea Franceză, în regia lui Jean Pradinas, după un scenariu al cunoscutului scriitor Marin Sorescu, pe muzică de Gheorghe Zamfir, va fi prezentat în rețeaua reprezentanțelor ICR, cu traducere în limba engleză, în această săptămână. Opera brâncușiană este prezentată în relație cu sursele folclorice ce l-au influențat pe artistul care „voia să sculpteze cu lumină“. Plecat din satul Hobița, stabilit la Paris, Brâncuși „se reîntoarce“ – spiritual – în satul natal, cu fiecare nouă lucrare abstractă inspirată din arta populară românească. Prezentarea satului tradițional din Gorj, a obiceiurilor locale încă păstrate în anii ’70, când a fost filmat documentarul – precum tăiatul și sculptatul bradului în cadrul ritualului de înmormântare – a formelor arhitecturale specifice zonei sau a desenelor din covoarele oltenești oferă o cheie de interpretare a unei părți importante din opera celui care a vrut să ajungă la esența lucrurilor: „Simplitatea nu este în artă un scop în sine, dar ajungem la ea pe măsură ce ne apropiem de sensul real al lucrurilor. Nu forma exterioară este cea adevărată, ci esența lucrurilor. Nimeni nu poate să exprime ceva adevărat imitând suprafața exterioară a lucrurilor. Când vedeți un pește nu vă gândiți la solzi, ci la viteza mișcărilor sale, la corpul său strălucitor văzut în apă. Ei bine, aceasta am vrut să exprim, am vrut să prind scânteia spiritului său“.

De asemenea, mai multe reprezentanțe ale Institutului Cultural Român au pregătit proiecte dedicate sculptorului Constantin Brâncuși, cu prilejul împlinirii a 145 de ani de la nașterea sa.

Începând cu anul 2016, la 19 februarie se sărbătoreşte Ziua Brâncuşi, amintind de data naşterii marelui sculptor român, respectiv 19 februarie 1876. Legea a fost promulgată de Președintele României la 27 noiembrie 2015.