Deputatul Mirela Furtună, președintele Comisiei pentru afaceri europene, a participat în zilele de 28 și 29 iulie, la Budapesta, la Reuniunea președinților comisiilor pentru afaceri europene din parlamentele naționale (COSAC). Evenimentul a avut loc în cadrul dimensiunii parlamentare a președinției maghiare a Consiliului UE (1 iulie – 31 decembrie 2024).
Parlamentarul român a apreciat obiectivul anunțat de oficialii maghiari referitor la finalizarea procesului de extindere Schengen și a evidențiat implicarea activă a autorităților române în gestionarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.
”România operează conform standardelor Schengen și menține un sistem integrat de securitate a frontierei. Anul trecut, autoritățile române au participat la proiectul-pilot în domeniul azilului, returnărilor, gestionării frontierelor și cooperării internaționale, înființat de Comisia Europeană, demonstrând angajamentul concret al României în ceea ce privește soluționarea durabilă a migrației la nivelul UE”, a argumentat doamna deputat, care a pledat și pentru ”tratament echitabil pentru cetățenii români în ceea ce privește libera circulație în Europa, în contextul în care România și Bulgaria au îndeplinit toate cerințele tehnice pentru aderarea completă la spațiul Schengen”.
În sesiunea dedicată extinderii EU în Balcanii de Vest și de Est, deputatul Mirela Furtună a evidențiat sprijinul constant al României pentru aceste inițiative, considerând extinderea ca o investiție în politica, economia și securitatea Uniunii, în întregul său.
Totodată, doamna președinte a reiterat susținerea Camerei Deputaților pentru Planul de creștere pentru Balcanii de Vest, accentuând importanța dezvoltării pieței regionale comune în această zonă, în domenii esențiale, precum infrastructura, energia, tranzițiile ecologice și digitale, educația și formarea.
De asemenea, a salutat deschiderea negocierilor cu Republica Moldova și Ucraina și a susținut necesitatea unui sprijin mai substanțial pentru Republica Moldova în vederea combaterii crimei organizate și pentru legături comerciale diverse și consolidate cu Ucraina și Republica Moldova, precum și necesitatea unui dialog sporit cu țările candidate, inclusiv Turcia: “Este crucial să continuăm să sprijinim parcursul european al Ucrainei și Republicii Moldova, promovând deschiderea negocierilor și menținerea impulsului în procesul de aderare pentru acești parteneri care au demonstrat o voință politică puternică și o hotărâre fermă de a avansa pe calea dobândirii statutului de membru UE cu drepturi depline”.
Parlamentarul român a făcut apel la asumarea responsabilității și a angajamentului de a susține aceste țări în parcursul lor către integrarea europeană, prin toate mijloacele posibile.
Acesta este al doilea mandat al Ungariei la președinția Consiliului UE, însă, spre deosebire de cel anterior din 2011, contextul actual este mult mai complex, având în vedere provocările geopolitice, economice și instituționale curente.
