Artiștii plastici și arhitecții din România şi Rep. Moldova au manifestat un interes aparte față de concursul anunțat de Academia de Științe privind proiectarea unui Monument al Limbii Române care urmează a fi ridicat în scuarul AȘM. În concurs s-au înscris 14 participanți care au prezentat 21 de proiecte. Două lucrări au fost aduse tocmai din Alaska și Canada. Una aparține renumitului artist plastic român Marc Marinescu stabilit în Canada, iar alta a fost realizată de artistul Vlad Basarab care locuiește în Alaska.
„Sunt proiecte diferite ca formă și compoziție, atât realiste, cât și postmoderniste. Unele sunt dezvoltate pe verticală, altele – pe orizontală. Cineva a realizat elemente din „Coloana Infinitului”, alții au utilizat „Arcul de Triumf”. Sunt folosite dinferite simboluri: luceafărul, păsări, personaje mitologice, compoziții sau file din cărți. Și materialele sunt diverse: de la piatră naturală, metal, beton armat, până la structuri din lemn. Toate proiectele sunt interesante și unice. Concursul este atractiv, pentru că un monument dedicat Limbii Române va fi realizat în premieră. Nici chiar în România nu există o asemenea lucrare”, a declarat Mariana Şlapac, membru corespondent al AŞM și membru al Comisiei de organizare şi desfăşurare a concursului.
Printre proiectele prezentate în concurs se numără și unul mai puțin obișnuit, realizat de arhitectul român Andrei Mărgulescu. Acesta își propune să facă un monument subteran al Limbii Române care să fie separat de monumentul sovietic, care există în scuarul AȘM, printr-o fâșie de pomi fructiferi.
„Spațiul calm al scuarului amenajat și semnalul plat, semitransparent al spațiului simbolic subteran sunt separate de monumentul sovietic printr-un filtru de 12 pomi fructiferi. Aceștia rodesc în august, marcând întotdeauna Ziua Limbii Române, Ziua Proclamației de Independență, Ziua Marii Adunări de la Chișinău, ziua inaugurării Academiei. Numărul 12 este submultiplul cu conotații apostolice al celor 24 de ani dintre 1989 și 2013, date esențiale în afirmarea limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova. La spațiul subteran se ajunge coborând pe sub coroanele acestei livezi simbolice”, își descrie Andrei Mărgulescu lucrarea. Arhitectul a plasat și schițele de proiect pe rețelele de socializare.
Reprezentanții Academiei de Științe urmează să decidă săptămâna viitoare data la care va fi selectat proiectul câștigător. Toți autorii vor fi invitați să-și prezinte lucrările în fața unui juriu format din artişti plastici, arhitecţi, membri ai Academiei de Ştiinţe, Uniunii Scriitorilor şi funcționari din cadrul Primăriei Chişinău.
