În data de 17.07.2026, a fost publicat Raportul privind Statul de Drept, ediția 2026 – ce include Capitolul consacrat situației statului de drept din România.
Raportul analizează evoluțiile înregistrate în statele membre ale Uniunii Europene în domenii esențiale pentru promovarea valorilor și principiilor statului de drept.
Ministerul Justiției a susținut instituirea unui mecanism general de monitorizare, bazat pe aceleași standarde pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, încă de la prima formulare a unei astfel de propuneri, la orizontul anilor 2010.
Raportul privind statul de drept reprezintă un instrument important de evaluare a principalelor componente ale unei societăți democratice, vizând sistemul de justiție, cadrul de prevenire și combatere a corupției, pluralismul și independența mass-media, precum și funcționarea mecanismelor de control și echilibru instituțional.
La fel ca în anii precedenți, Ministerul Justiției a colaborat în mod transparent și loial cu Comisia Europeană și cu instituțiile partenergjje la nivel național în procesul de implementare a recomandărilor formulate în domeniul justiției. Aceste demersuri sunt reflectate în Raportul privind Statul de Drept – ediția 2026 – Capitolul privind România.
Raportul prezintă o evaluare obiectivă a respectării valorilor și principiilor statului de drept și cuprinde de o manieră echilibrată atât aspectele pozitive și progresele înregistrate de România, cât și aspectele sensibile și domeniile în care încă sunt necesare acțiuni ulterioare.
Subliniem faptul că recomandarea din anii anteriori privind introducerea de norme legislative pentru reglementarea activităților de lobby a fost eliminată, fiind considerată îndeplinită de către Comisia Europeană. De asemenea, sunt menționate progrese în asigurarea eficacității sistemului declarațiilor de avere.
De asemenea, raportul subliniază faptul că legile justiției au continuat să fie puse în aplicare și au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar.
Pilonul privind sistemul judiciar reține progrese precum:
- Legile justiției au continuat să fie puse în aplicare și au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar;
- În urma unei proceduri de selecție au fost efectuate mai multe numiri în funcții de procuror de rang înalt;
- Rata de ocupare a posturilor de magistrați a crescut în 2025 și s-au luat măsuri pentru a aborda deficitul actual de magistrați si pentru a îmbunătăți sistemul de asistență judiciară;
- Digitalizarea sistemului judiciar este una dintre prioritățile Guvernului; Ministerul Justiției a finalizat una dintre cele 4 subinvestiții finanțate în cadrul planului național de redresare și reziliență (PNRR), care a inclus înființarea unor facilități tehnice pentru găzduirea infrastructurii informatice critice a Ministerului Justiției, dezvoltarea și optimizarea infrastructurii de date pentru sectorul judiciar, precum și implementarea unei infrastructuri de tip cloud privat pentru sistemul judiciar.
- Durata estimată de soluționare a cauzelor civile, comerciale și administrative a scăzut semnificativ, iar rata de finalizare a dosarelor s-a îmbunătățit.
Pilonul privind prevenirea și combaterea corupției reține progrese substanțiale:
- Evaluarea Strategiei Naționale Anticorupție pentru perioada 2021-2025 a fost încheiată, iar următoarea strategie, vizând perioada 2026-2030, este în curs de pregătire; evaluarea punerii în aplicare a măsurilor și a obiectivelor specifice stabilite în strategie a fost realizată de un contractant extern, iar raportul final a fost publicat;
- Bilanțul în ceea ce privește urmărirea penală atât a cazurilor de mică corupție, cât și a celor de corupție la nivel înalt a rămas constant în comparație cu anul precedent. Acest lucru este valabil atât pentru Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în ceea ce privește mica corupție, cât și pentru Direcția Națională Anticorupție, în ceea ce privește urmărirea penală a corupției la nivel înalt;
- Numărul de cauze pendinte s-a redus semnificativ, dar nu s-au adoptat noi măsuri pentru a se asigura cercetarea și urmărirea penală eficace a infracțiunilor din sistemul judiciar;
- S-au adoptat noi reglementări privind practica „ușilor turnante”, care introduc restricții înainte și după angajare pentru o gamă largă de funcționari publici;
- Este în curs de punere în aplicare un nou Cod de etică pentru membrii Guvernului, care include interdicția de a primi cadouri. Un nou Cod de etică pentru Guvern, introdus prin lege în aprilie 2025, este în curs de punere în aplicare. Acesta acoperă o gamă largă de funcționari, de la prim-ministru și consilierii acestuia la miniștri și secretari de stat și echivalenți ai acestora în ministere sau organisme centrale specializate;
- O propunere legislativă amplă privind declarațiile de avere, prezentată de Agenția Națională de Integritate (ANI), se află în etapa de dezbatere; s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește recomandarea de a asigura eficacitatea sistemului declarațiilor de avere. Platforma e-DAI gestionată de ANI continuă să fie utilizată pentru simplificarea procesului de completare și depunere a declarațiilor de avere în format digital, care nu mai sunt publicate;
- S-au introdus norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați. România a dat curs integral recomandării care viza introducerea unor noi norme privind activitățile de lobby pentru senatori și deputați. O nouă lege din noiembrie 2025 obligă deputații și senatorii să înregistreze întâlnirile cu terți referitoare la inițiative legislative în registrul de transparență (RUTI), deja utilizat de membrii Guvernului și de înalți demnitari guvernamentali.
- ANI dezvoltă în prezent un sistem informatic destinat raportărilor formulate de avertizorii de integritate. ANI îndeplinește rolul de canal extern principal pentru avertizorii de integritate și dezvoltă un sistem informatic pentru primirea și gestionarea sesizărilor acestora, cu scopul de a îmbunătăți eficiența și fluxul de comunicare.
Pilonul privind pluralismul și independența mass-media:
- Au fost întreprinși primii pași în direcția reformei menite să consolideze guvernanța independentă și independența editorială a serviciilor publice de media;
- Noul Cod al audiovizualului reglementează finanțarea organismelor private de mass-media de către partidele politice și autoritățile publice, ceea ce a dus la o mai bună marcare a acestui tip de conținut față de perioadele anterioare, însă anumite practici conexe continuă să ridice probleme;
- Este în curs de pregătire o lege anti-SLAPP. Proiectul de lege a fost aprobat de Guvern la 5 februarie 2026, adoptat de Camera Deputaților la 20 aprilie și transmis Senatului României.
Pilonul privind sistemul de control și echilibru:
- În 2025, Guvernul a adoptat mai puține ordonanțe de urgență decât în 2024 și s-au făcut pași în direcția unor consultări publice mai eficace, însă în practică persistă anumite deficiențe.
Per ansamblu, pe baza recomandărilor din ediția din 2025 a Raportului privind statul de drept, având în vedere alte evoluții care au avut loc în perioada de referință, Comisia a formulat următoarele recomandări:
- în România, legile justiției continuă să fie puse în aplicare și au contribuit la îmbunătățirea cadrului legislativ privind independența și funcționarea sistemului judiciar, în timp ce un proces de reflecție cu privire la diverse aspecte legate de sistemul judiciar apărute în dezbateri publice a fost suspendat în urma unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prin urmare, se recomandă României să continue evaluarea punerii în aplicare a legilor justiției în strânsă consultare cu părțile interesate relevante, inclusiv în ceea ce privește măsurile suplimentare de îmbunătățire a eficacității și a guvernanței sistemului judiciar;
- nu s-au înregistrat încă progrese în ceea ce privește consolidarea garanțiilor menite să asigure independența procurorilor de rang înalt și nici în ceea ce privește organizarea și funcționarea poliției judiciare, întrucât procesul de reflecție cu privire la diverse aspecte legate de sistemul judiciar a fost suspendat temporar. Prin urmare, se recomandă României să intensifice activitatea legislativă de consolidare a garanțiilor menite să asigure independența procurorilor de rang înalt, precum și organizarea și funcționarea poliției judiciare;
- nu s-au înregistrat progrese suplimentare în ceea ce privește asigurarea cercetării și urmăririi penale eficace a infracțiunilor de corupție în sistemul judiciar, deoarece nu au fost luate măsuri pentru a remedia deficiențele rămase. Se recomandă României să ia măsuri de asigurare a cercetării și urmăririi penale eficace a infracțiunilor în sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție;
- recomandării de a introduce norme privind activitățile de lobby pentru membrii Parlamentului i s-a dat curs integral, întrucât în noiembrie 2025 a fost adoptată o nouă lege care obligă deputații și senatorii să înregistreze reuniunile cu părțile terțe referitoare la inițiative legislative. S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește asigurarea eficacității sistemului declarațiilor de avere, printr-un proiect de lege care vizează actualizarea cadrului juridic existent în materie de integritate. Prin urmare, se recomandă României să finalizeze procesul legislativ pentru a asigura eficacitatea sistemului declarațiilor de avere;
- s-au înregistrat unele progrese suplimentare în ceea ce privește utilizarea frecventă a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și consultările publice eficace, însă în practică persistă anumite deficiențe. Prin urmare, se recomandă României să își intensifice eforturile de abordare a utilizării frecvente a ordonanțelor de urgență ale Guvernului și să asigure consultări publice eficace înainte de adoptarea actelor legislative;
- nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește acreditarea instituțiilor naționale pentru drepturile omului, decizia în acest sens nefiind încă adoptată, iar Guvernul nu a soluționat problemele legate de respectarea Principiilor de la Paris de către două organizații pe care le-a propus ca instituții naționale pentru drepturile omului. Prin urmare, se recomandă României să continue procesul de obținere a acreditării instituțiilor naționale pentru drepturile omului, ținând seama de Principiile de la Paris ale ONU.
În calitate de coordonator național al acestui exercițiu, Ministerul Justiției, în cooperare cu instituțiile competente, va continua să depună diligențele necesare pentru îndeplinirea recomandărilor cuprinse în Raportul de anul acesta și pentru consolidarea progreselor în domeniile vizate, în vederea asigurării respectării depline a valorilor și principiilor statului de drept.
Background:
Mecanismul privind statul de drept a fost introdus de Comisia Europeană în anul 2020. România a sprijinit în mod activ instituirea acestui mecanism, care tratează statele membre pe picior de egalitate și realizează, anual, o analiză a realităților din teren, pe baza celor 4 piloni monitorizați (sistemul judiciar, cadrul anticorupție, pluralismul și libertatea mass-media, sistemul de control și echilibru al instituțiilor statului).
Raportul UE privind statul de drept reprezintă un instrument preventiv menit să ajute la abordarea provocărilor privind statul de drept din toate statele membre și să impulsioneze reformele necesare la nivel național.
Începând cu anul 2022, Raportul privind statul de drept include recomandări pentru fiecare stat membru, a căror îndeplinire este urmărită în fiecare an de Comisia Europeană.
Ministerul Justiției este coordonatorul, la nivel național, al Mecanismului anual privind Statul de Drept.
Raportul privind Statul de Drept – ediția 2026 – Capitolul consacrat statului de drept din România poate fi accesat la următorul link:
Comunicatul de presă al Comisiei Europene poate fi accesat la următorul link:
