Oamenii de știință încearcă să afle dacă procesul de îmbătrânire a creierului poate fi încetinit sau chiar modificat, iar noile tehnologii oferă instrumente tot mai precise pentru a urmări schimbările care apar odată cu vârsta. Inteligența artificială, scanările RMN și monitorizarea somnului ar putea contribui în viitor la depistarea timpurie a problemelor neurologice și la dezvoltarea unor tratamente mai personalizate.
Unul dintre locurile care oferă indicii importante despre longevitate este Loma Linda, California, o comunitate inclusă în categoria așa-numitelor „Zone Albastre”, regiuni în care oamenii tind să trăiască mai mult decât media.
În această comunitate, numeroși membri ai Bisericii Adventiste de Ziua a Șaptea urmează un stil de viață bazat pe alimentație sănătoasă, activitate fizică, stimulare mentală și relații sociale puternice. Mulți evită alcoolul și cofeina și aleg o alimentație vegetariană sau vegană.
Cercetătorii de la Universitatea Loma Linda spun că beneficiile nu se rezumă doar la o viață mai lungă. Membrii comunității pot avea și mai mulți ani petrecuți într-o stare bună de sănătate.
Socializarea, un aliat al creierului
Locuitorii din Loma Linda pun un accent important și pe comunitate. Activitățile sociale, întâlnirile, muzica și exercițiile fizice fac parte din viața de zi cu zi.
Judy, o femeie care locuiește într-un centru de îngrijire asistată alături de alte 112 persoane, spune că interacțiunile cu ceilalți sunt importante pentru menținerea sănătății creierului.
Știința susține de mult timp importanța relațiilor sociale și a combaterii singurătății. Izolarea socială este asociată cu o serie de efecte negative asupra sănătății mintale și cognitive.
În același timp, cercetătorii încearcă acum să determine cât de repede îmbătrânește creierul unei persoane și dacă acest proces diferă de vârsta sa cronologică.
Inteligența artificială poate „măsura” vârsta creierului
La Universitatea din California de Sud, profesorul Andrei Irimia folosește inteligența artificială și imagistica prin rezonanță magnetică pentru a analiza modul în care îmbătrânește creierul.
Modelele sale au fost dezvoltate pe baza scanărilor și datelor provenite de la aproximativ 15.000 de creiere. Algoritmii pot identifica tipare pe care oamenii nu le-ar observa cu ușurință și pot compara creierele care îmbătrânesc normal cu cele afectate de procese patologice, precum demența.
O astfel de tehnologie ar putea permite identificarea din timp a persoanelor al căror creier îmbătrânește mai rapid decât ar fi normal.
Într-un experiment, analiza unui RMN a indicat că creierul jurnalistei care a realizat reportajul era cu aproximativ opt luni mai „bătrân” decât vârsta sa cronologică. Cercetătorul a precizat însă că rezultatul trebuie interpretat ținând cont de o marjă de eroare de aproximativ doi ani.
Și companiile private au început să ofere servicii bazate pe astfel de tehnologii. Brainkey, de exemplu, folosește scanări ale creierului și analiza datelor pentru a furniza estimări privind vârsta biologică a creierului.
Scopul nu este doar obținerea unei cifre, ci și posibilitatea de a urmări în timp efectele unor intervenții asupra creierului.
Somnul, unul dintre cele mai importante „tratamente” pentru creier
Un alt factor esențial este somnul.
Matthew Walker, profesor de neuroștiințe și psihologie la Universitatea California, Berkeley, consideră că somnul este unul dintre cele mai importante procese prin care organismul își menține sănătatea.
În timpul somnului, creierul activează mecanisme de curățare care contribuie la eliminarea unor proteine asociate cu bolile neurodegenerative, inclusiv beta-amiloid și tau, implicate în boala Alzheimer.
Mai mult, modificările tiparelor de somn pot apărea cu zeci de ani înainte ca simptomele demenței să devină evidente. Cercetătorii speră astfel că monitorizarea somnului ar putea deveni, în viitor, un instrument de prevenție încă din perioada de mijloc a vieții.
Cercetătorii caută inspirație chiar și în hibernarea animalelor
O altă direcție de cercetare pornește de la veverițele de pământ care hibernează.
În timpul hibernării, temperatura corpului și metabolismul acestor animale scad dramatic. Cu toate acestea, creierul lor pare capabil să regenereze neuroni și să refacă anumite conexiuni pierdute.
Compania de biotehnologie Fauna Bio încearcă să descopere mecanismele din spatele acestui proces și să identifice medicamente care ar putea reproduce unele dintre aceste efecte la oameni.
Depresia, un alt factor care poate afecta creierul
Cercetătorii analizează și legătura dintre sănătatea mintală și riscul de demență.
Profesorul Leanne Williams de la Universitatea Stanford a studiat posibilitatea de a identifica anumite forme de depresie prin intermediul scanărilor RMN. O astfel de abordare ar putea permite nu doar diagnosticarea mai precisă, ci și evaluarea modului în care creierul răspunde la tratament.
În perspectivă, cercetătorii speră că tehnologiile bazate pe imagistică și inteligență artificială vor putea indica mai devreme cine prezintă un risc crescut de declin cognitiv.
Nu există însă o soluție miraculoasă
În ciuda progreselor tehnologice, cercetătorii subliniază că metodele simple rămân extrem de importante.
Alimentația echilibrată, activitatea fizică, stimularea intelectuală, relațiile sociale și somnul suficient sunt în continuare printre cei mai importanți factori asociați cu îmbătrânirea sănătoasă a creierului.
Cercetarea științifică încearcă acum să ducă lucrurile mai departe: nu doar să tratăm bolile atunci când apar, ci să identificăm cât mai devreme semnele îmbătrânirii accelerate și să intervenim înainte ca deteriorarea să devină ireversibilă.
Iar dacă oamenii vor continua să trăiască tot mai mult, una dintre marile provocări ale medicinei va fi să facă în așa fel încât longevitatea să nu însemne doar mai mulți ani de viață, ci și mai mulți ani cu un creier sănătos și funcțional.
