Arestarea de către Serviciul de Securitate al Ucrainei a 30 de manifestanţi în Odessa, membri ai Radei Populare a Basarabiei a determinat un val de discuţii în presa internaţională, mulţi jurnalişti neştiind ce se întâmplă cu adevărat în sudul Ucrainei, în special în sudul Basarabiei istorice, locuită compact de etnici români. Unii jurnalişti susţin că Ucraina înăbuşă mişcările populare şi iniţiativele civice, alţii menţionează că Rada Populară a Basarabiei este o formă camuflată a separatismului prorus. De partea cui e adevărul? Este Rada amintită un păpuşar al teatrului politic regional sau o simplă marionetă?
Problema trebuie analizată începând cu momentul întemeierii ONG-ului respectiv, ţinând cont şi de documentele statutare. Astfel, Rada Populară a Basarabiei a fost întemeiată la 6 aprilie 2015 de reprezentanţii a 7 popoare din sudul Basarabiei, printre care bulgari, găgăuzi, ruşi, ucraineni, ţigani, „moldoveni” şi polonezi. Potrivit statutului, scopul Radei Populare este dezvoltarea Basarabiei, obţinerea unei autonomii culturale, respectarea Constituţiei Ucrainei şi statutului de ţară nealiniată.
Apar din start unele necoincidenţe faptice şi juridice. În primul rând, o organizaţie nonguvernamentală, care acţionează la nivel regional, nu are dreptul să pună în discuţie statutul militar şi constituţional al întregii ţării. Problema, însă, este şi mai adâncă. Potrivit platformei de activitate a Radei Populare a Basarabiei, în cazul aderării Ucrainei la NATO, cele şapte popoare, care reprezintă întregul sud al Basarabiei „au dreptul la autoidentificare”. Istoria se aseamănă cu cazul anexării de către Rusia a peninsulei Crimeea: nefiind de acord cu schimbarea puterii de la Kiev, liderii unor ONG-uri din Sevastopol şi Simferopol la fel au apelat la acest drept la autoidentificare. Consecinţele acestui proces sunt cunoscute tuturor…
Personalităţi
Cine conduce Radă Populară a Basarabiei? Liderul organizaţiei aflate în nemijlocita atenţie a serviciilor secrete ucrainene este Dmitri Zatuliveter, care a condus mult timp Uniunea Transnistrenilor din Ucraina. Alţi membri ai consiliului de conducere ai Radei Populare au o evidentă orientare politică prorusă. În timpul constituirii Radei Populare au fost prezenţi la Odessa liderul grupului de tineret al partidului bulgar „Ataca”, Sveatoslav Proinov (care se pronunţă pentru ieşirea Bulgarei din NATO şi o colaborare strategică cu Rusia), liderul partidului prorus „Patrioţii Moldovei”, Mihail Garbuz şi fostul parlamentar moldovean, Grigore Petrenco. Persoanele amintite au o orientare politică prorusă, dar şi origini transnistrene. De aici rezultă şi o posibilă finanţare transnistreană, deci, una rusă.
Website
O scurtă analiză a conţinutului website-ului Radei Populare a Basarabiei (http://rada-bessarabia.org/) permite relevarea faptului că liderii ONG-ului respectiv manipulează deja opinia publică utilizând informaţia referitoare la arestările efectuate recent de Serviciul Ucrainean de Securitate. Astfel, potrivit website-ului, Ucraina atacă în mod intenţionat comunităţile etnice din sudul Basarabiei, scopul textului respectiv fiind consolidarea unei uri a populaţiei locale faţă de autorităţile de la Kiev. Scenariul destabilizator devine din ce în ce mai limpede. O cercetare a website-ului cu ajutorului serviciului online „CY-PR” arată că site-ul este administrat de la Moscova. Cărările se îngustează, iar suprapunerea mai multor factori demonstrează că în acest joc politic Rada Populară a Basarabiei este o simplă marionetă, păpuşarul fiind Kremlinul, care este interesat în susţinerea unor noi forme de separatisme în Ucraina.
Interesele comunităţii româneşti din sudul Basarabiei
În acest context, trebuie luate în calcul şi interesele românilor din sudul Basarabiei. Este de menționat faptul că niciun român nu este membru al Radei Populare amintite, printre adepţii ei fiind menţionaţi „moldovenii” – etnie care tot de Kremlin a fost inventată şi existenţa căreia este în interesul Moscovei. Poziţia românilor din zonă rămâne una neschimbată, făcută publică în cadrul unei Rezoluţii a comunităţii româneşti din sudul Basarabiei, adoptată în anul 2014 şi care, din discuţiile avute cu liderii asociaţiilor culturale de acolo, este în continuare actuală.
Astfel, potrivit rezoluţiei, românii din sudul Basarabiei condamnă orice formă a separatismului şi a încercării de a destabiliza situaţia în regiune prin intermediul creării unei „Novorosii” sau a unei „Republicii Bugeac” – creaţiuni politice separatiste, convenabile Rusiei, care ar semăna haos în sudul Ucrainei şi în Republica Moldova. În rezoluţie se spune că românii din sudul Basarabiei susţin integrarea europeană şi euroatlantică a Ucrainei, deci nici un fel de Rade Populare şi alte mişcări separatiste nu sunt în interesul românilor din zonă.
Unele concluzii
Concluzia generală ar fi că Rada Populară a Basarabiei este o simplă marionetă în mâinile Kremlinului, creată pentru a destabiliza situaţia din zonă şi a da naştere unor precedente pentru repetarea istoriei triste a Donbasului şi Crimeii. Din acest punct de vedere, acţiunile Serviciului de Securitate al Ucrainei par fi justificate. Or, inactivitatea serviciilor speciale ar fi însemnat o posibilă ieşire a situaţiei de sub control – un prim pas spre realizarea ideii de constituire a coridorul geopolitic Donbas – Odessa – Transnistria pe cale militară. – G.M. (sursa trb.ro)
