Raportul UE evidențiază evoluții pozitive în statele membre, dar semnalează și îngrijorări majore
Raportul referitor la România este disponibil aici.
Comisia Europeană își menține îngrijorările cu privire la eficiența luptei împotriva corupției în România, la presiunile existente asupra magistraților din cauza deficitului de resurse umane și la transparența proprietății mass-media, adică a identității persoanelor care dețin instituțiile de presă.
Deficitul de resurse umane în justiție, susține raportul Comisiei Europene privind statului de drept, a fost accentuat de lipsa recrutării de noi magistrați, combinată cu pensionarea unui număr semnificativ de magistrați.
„Aceste deficiențe au adăugat mai multă presiune asupra magistraților, cu implicații pentru calitatea și eficiența justiției. Cadrul instituțional pentru combaterea corupției este cuprinzător, dar eficacitatea acestuia va necesita o voință politică susținută”, se spune în raportul Comisiei.
În ceea ce privește existența Secției de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ), Comisia constată că nu a fost desființată, că un proiect de lege pentru desființarea sa este în curs de examinare în Parlament și că a fost inițiată o procedură legislativă de modificare a legilor justiției.
„Guvernul propune reforme menite să răspundă preocupărilor exprimate în urma modificărilor aduse legilor justiției în perioada 2017-2019; aceste modificări au fost criticate din cauza impactului negativ asupra independenței, calității și eficienței justiției. Într-o hotărâre pronunțată la 18 mai 2021, Curtea de Justiție a UE a examinat mai multe aspecte ale acestor reforme și a confirmat aceste preocupări, în special în ceea ce privește Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Un proiect de lege privind desființarea acestei secții este în prezent în dezbatere în Parlament. A fost inițiată o procedură legislativă pentru modificarea legilor justiției.”
Cât privește lupta împotriva corupției, adoptarea unei noi strategii anticorupție pentru 2021-2025 este „o prioritate cheie”, arată Comisia Europeană.
Eficacitatea anchetării și sancționării corupției la nivel mediu și înalt s-a îmbunătățit, confirmând istoricul anterior iar Direcția Națională Anticorupție a obținut rezultate mai bune, spune Comisia, dar modificarea legilor justiției și a Codurilor penale reprezintă un impediment major pentru buna funcționare a justiției, mai ales pe terenul ofensivei Curții Constituționale.
În urma deciziei Curții de Justiție a UE din 18 mai 2021 privind mai multe aspecte ale legilor justiției, Curtea Constituțională a pronunțat pe 8 iunie 2021 o hotărâre care îngrijorează Comisia pentru că pune la îndoială principiul primatului dreptului UE, se spune în raport.
Pe de altă parte, „modificările aduse codurilor penale rămân necesare. În absența unor soluții legislative și politice solide la deciziile Curții Constituționale, există obstacole sporite și incertitudine juridică în lupta împotriva corupției”, arată Comisia.
La capitolul îngrijorări este și libertatea presei, chiar dacă „există garanții legale privind libertatea mass-media și pluralismul.”
Lipsa de transparență privind patronajul asupra redacțiilor, dependența presei de publicitatea de la stat, procesele de defăimare împotriva jurnaliștilor și fondurile alocate de guvern pentru campaniile guvernului privind răspândirea Covid-19 sunt doar câteva dintre reproșurile aduse de specialiștii Comisiei.
„Există garanții legale privind libertatea mass-media și pluralismul. Cu toate acestea, rămân îngrijorări legate de implementarea și aplicarea cadrului legislativ existent, în special în ceea ce privește accesul la informații. Consiliul Național al Audiovizualului încă nu are resursele necesare pentru îndeplinirea deplină a sarcinilor sale, iar activitatea sa a fost afectată de expirarea mai multor mandate ale membrilor săi. Transparența proprietății mass-media continuă să fie incompletă. Mass-media poate fi predispusă la presiuni politice, mai ales când veniturile lor depind de publicitatea de stat. Procesele împotriva jurnaliștilor de anchetă pentru defăimare continuă să fie raportate. În contextul pandemiei COVID-19, mass-media a primit sprijin prin fonduri alocate pentru campanii media guvernamentale destinate prevenirii răspândirii COVID-19.”
Raportul atrage atenția și asupra stabilității și predictibilității legislației, modificată prea des, ceea ce poate duce la legi contradictorii.
La capitolul realizări, raportul face referire la legislația privind asociațiile și fundațiile, modificată în 2020 pentru a reduce povara birocratică pentru ONG-uri și la Agenția Națională a Bucurilor Indisponibilizate și la funcționarea sistemului electronic privind conflictul de interese, a căror funcționare este considerată eficientă.
De la aderarea la UE în 2007, reformele românești în domeniile justiției și anticorupției au fost urmărite de Comisia Europenaă prin Mecanismul de cooperare și verificare (MCV), ca un cadru menit a marca progresele înregistrate în aceste domenii.
MCV continuă în paralel cu mecanismul statului de drept, din care România este o parte integrantă – ca orice alt stat membru până când toate criteriile de referință sunt îndeplinite în mod satisfăcător.
