Cu ocazia Zilei Pământului, Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S) al UE a publicat, împreună cu Organizația Meteorologică Mondială (OMM) a ONU, Raportul anual privind starea climei în Europa.
Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S) asigură monitorizarea climei la nivel mondial, în Europa și în regiunea arctică; Organizația Meteorologică Mondială (OMM) este organizația autoritară a ONU care colectează, monitorizează și prezice resursele meteorologice, climatice și de apă și oferă servicii conexe la scară națională, regională și globală prin intermediul celor 193 de membri ai săi, serviciile meteorologice și hidrologice naționale.
Raportul comun al C3S și OMM privind starea europeană a climei (ESOTC) în 2023 oferă descrieri și analize ale condițiilor climatice și ale variațiilor din întregul sistem terestru, evenimente-cheie și impactul acestora, precum și o discuție despre politica și acțiunile climatice, cu accent pe sănătatea umană. ESOTC include, de asemenea, actualizări privind evoluția pe termen lung a principalilor indicatori climatici.
Bazându-se pe date și analize științifice, raportul prezintă tendința alarmantă continuă de creștere a temperaturilor și de accentuare a impactului schimbărilor climatice în întreaga Europă.
2023 a fost anul cel mai cald din istoria Europei, locuitorii săi fiind afectați de creșterea bruscă a numărului de zile cu stres termic extrem și a valurilor de căldură. Aceste temperaturi ridicate au amplificat apariția și gravitatea fenomenelor meteorologice extreme, precum secetele, inundațiile și incendiile forestiere. Nivelurile precipitațiilor au fost cu 7 % peste medie în 2023, ceea ce a dus la creșterea riscurilor de inundații în multe zone din Europa. Temperatura medie la suprafața mării în Europa a fost cea mai ridicată din istorie. Raportul subliniază, de asemenea, impactul schimbărilor climatice asupra Europei și a societăților noastre în 2023, în special pierderile economice cauzate de inundații și impactul stresului termic asupra sănătății.
Europa este continentul cu încălzirea cea mai rapidă, temperaturile crescând de aproximativ două ori mai mult decât rata medie la nivel mondial, astfel cum se subliniază în evaluarea europeană a riscurilor climatice. Cei mai calzi trei ani înregistrați pentru Europa au avut loc toți din 2020 și cei mai calzi zece din 2007. Cu 1,02-1,12 °C peste medie și cu 2,48-2,58 °C peste nivelul preindustrial, 2023 a fost al doilea cel mai cald an înregistrat pentru Europa. A fost cu 0,13-0,17 °C mai rece decât în cel mai cald an înregistrat vreodată, în 2020. Pentru cea mai mare parte a Europei, 2023 a fost printre primii 10 cei mai calzi ani înregistrați. O mare parte din sud-estul Europei și părți din Europa de Vest și Centrală au înregistrat cel mai cald an înregistrat. Temperaturile din Europa au fost peste medie timp de 11 luni ale anului, iar septembrie a fost cea mai caldă înregistrată vreodată.
Raportul subliniază nevoia ca Europa să devină neutră din punct de vedere climatic și rezilientă la schimbările climatice și să accelereze tranziția către energia curată, precum și adoptarea de măsuri cu privire la sursele regenerabile de energie și la eficiența energetică.
UE s-a angajat să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050 și a convenit asupra reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55 % până în 2030.
Potrivit raportului, în 2023 precipitațiile au fost cu 7% peste medie pentru întregul an. În funcție de setul de date, a fost cel mai umed sau al treilea cel mai umed an înregistrat. A fost mai uscat decât media în țările de la vest de Marea Neagră și în sudul Peninsulei Iberice, unde condițiile uscate au avut loc din februarie până în aprilie. O regiune dintre Europa de Vest și Ucraina a fost mai umedă decât media din octombrie până în decembrie, în timp ce cea mai mare parte a Scandinaviei a fost mai uscată decât media în noiembrie și decembrie.
Temperatura medie a suprafeței mării (STT) pentru oceanul european a fost cea mai caldă înregistrată vreodată, cu 0,55 °C peste medie. Părți din Marea Mediterană și Oceanul Atlantic au înregistrat, de asemenea, cel mai cald SST mediu anual înregistrat. Atlanticul de nord-est din jurul Europei a înregistrat SST-uri cu mult peste medie din mai până în octombrie, cu condiții excepționale în iunie, când temperaturile au atins 1,76 ° C peste medie. Aceasta este cea mai mare anomalie lunară înregistrată. Valurile de căldură marină au avut loc pe tot parcursul verii.
Copernicus, „ochii” Europei asupra Pământului, este componenta de observare a Pământului a Programului spațial al Uniunii Europene. Finanțat de UE, programul Copernicus este un instrument unic prin care se analizează planeta noastră și mediul ei, în beneficiul tuturor cetățenilor europeni.
