În urmă cu opt ani, femeile venite din România să muncească în străinătate au născut aproape 14.800 de copii, iar în 2013, numărul s-a apropiat de 30.000.
Rata natalității românilor este cu o treime mai mare în afara granițelor țării decât în interiorul lor, deoarece cei care au plecat sunt aflați la vârsta întemeierii unei familii. Totodată, unul din șapte români, care au părăsit țara în ultimii ani, are vârsta de sub 15 ani. Astfel, românii își reîntregesc familiile în străinătate.
”Faptul că rata de natalitate este mai mare în străinătate decât în România este explicabil pentru că vârsta medie a emigranţilor români este mai mică decât cea a populaţiei rezidente. Structura pe vârste a emigranţilor arată că majoritatea celor care au plecat au vârste cuprinse între 15 şi 45 – 48 de ani”, arată Dumitru Sandu, profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității din București, citat de Ziarul Financiar.
Unele dintre principalele cauze ale îmbătrânirii populației în țară sunt scăderea natalității și creșterea alarmantă a mortalității. ”Deciziile emigranţilor români depind foarte mult de contextul economic din principalele ţări de destinaţie ale acestora. Dacă economia merge bine, numărul românilor care aduc pe lume copii în alte ţări va creşte, la fel cum va creşte şi numărul celor care îşi vor lua copiii din România cu ei. Însă dacă se deteriorează situaţia economică din aceste state, situaţia se schimbă”, spune și Vasile Ghețău, director al Centrului pentru Cercetări Demografice al Academiei Române.
Potrivit estimărilor făcute de profesorul Ghețău, până în 2050, România va avea o populație de 14.5 milioane de oameni, după ce în 2015 a scăzut sub 20 de milioane.
În 2009, Răzvan P., în vârstă de 38 de ani, a plecat să lucreze ca medic în Germania. Ulterior, acolo a emigrat și soția sa. În prezent, au doi copii cu vârste de doi, respectiv cinci ani, revin în România de două ori pe an și nu prevăd o întoarcere în țară.
”Am plecat de la un salariu de 3.000 de lei net pe lună (660 de euro – n.red.) ca reprezentant de vânzări la o companie farmaceutică şi am ajuns să câştig până la 5.000 de euro net pe lună. Nici nu poate fi vorba să ne mai întoarcem în ţară. Ambii copii s-au născut în Germania, merg la grădiniţă germană, iar în oraşul în care locuim (care are 100.000 de locuitori – n.red.) sunt foarte multe familii de români. Chiar la grădiniţă, fiica mea are o colegă româncă”, precizează Răzvan.
În 2007, anul intrării României în UE, a fost înregistrat cel mai mare număr de migranți români în afara granițelor țării. Atunci, peste 544.000 de români au plecat în străinătate.
Un an mai târziu, peste 300.000 de români au plecat în străinătate, iar în 2009 – 250.000. În urmă cu doi ani, 184.603 persoane au părăsit țara pentru a munci în țările vestice. În total, peste 2.35 milioane de conaționali muncesc în străinătate.
”Există două posibilităţi de a acoperi golul lăsat de migraţia externă: dezvoltarea economică a ţării, completată de politici demografice de încurajare a natalităţii şi de revenire în ţară a emigranţilor români şi «importul» de populaţie din afara ţării, din Republica Moldova (principala sursă a imi¬graţiei în România sau chiar din alte state din afara Uniunii Europene)”, afirmă prof. univ. dr. Monica Roman, care face parte din Departamentul de Statistică și Econometrie al Academiei de Studii Economice din București.
