Potrivit unui sondaj Eurobarometru special , europenii sunt îngrijorați de efectul poluării aerului asupra sănătății și a mediului înconjurător.
Fișa de țară pentru România este disponibilă aici.
Majoritatea consideră că industria, autoritățile publice și angajatorii trebuie să depună mai multe eforturi pentru a îmbunătăți calitatea aerului. Respondenții privilegiază în mod clar o abordare internațională sau europeană privind îmbunătățirea calității aerului, iar marea majoritate a respondenților care cunosc standardele UE privind calitatea aerului afirmă că acestea ar trebui consolidate.
Comisarul pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius, a declarat: „Oamenii ne spun că doresc să respire aer curat. Cei care trăiesc în orașe, cei care suferă de astm și cei care locuiesc în apropierea unor instalații industriale sunt cu toții îngrijorați și ne cer să luăm măsuri. Comisia va deschide calea în acest sens printr-o propunere ambițioasă de consolidare a standardelor UE privind calitatea aerului.”
Principalele constatări ale sondajului
Îngrijorare cu privire la impactul poluării aerului asupra sănătății și a mediului înconjurător
Majoritatea românilor consideră că bolile respiratorii (85 % vs 89% media UE), astmul (84 % vs 88 % media UE) și bolile cardiovasculare sunt probleme grave în țările lor, cauzate de poluarea aerului (88 % vs 83 % media UE). Românii sunt, de asemenea, îngrijorați de problemele de mediu cauzate de poluarea aerului în corpurile de apă, cum ar fi acidifierea și eutrofizarea (71 % vs 83 % media UE) Acidifierea (creșterea gradului de aciditate a apei) și eutrofizarea (prezența unei cantități excesive de nutrienți în apă, ceea ce duce la proliferarea algelor care sufocă alte organisme) se numără printre principalele consecințe ale înrăutățirii calității apei.
Percepția potrivit căreia calitatea aerului s-a înrăutățit
38% dintre respondenții români (47 % media UE) sunt de părere că în ultimii zece ani calitatea aerului s-a deteriorat.
Sprijin pentru consolidarea standardelor UE privind calitatea aerului
Conform Eurobarometrului, cetățenii nu dispun de informații cu privire la problemele legate de calitatea aerului în țara lor. Mulți români sunt în continuare prost informați cu privire la standardele UE existente în materie de calitate a aerului, întrucât doar o mică parte dintre respondenți (26 % vs 27 % media UE) au auzit de ele. Totuși, 55% dintre cei care cunosc standardele UE privind calitatea aerului afirmă că acestea ar trebui consolidate (vs 67% media europeană). Acest lucru este valabil în toate statele membre, cu excepția a cinci dintre ele.
Sprijin pentru mai multe acțiuni de promovare a calității aerului, în special la nivel internațional
50% dintre respondenții români consideră că poluarea aerului ar trebui abordată la nivel național, apoi la nivel internațional (39%), regional și local (31%) și, în cele din urmă, la nivelul UE (30%). 9% dintre respondenții români consideră, de asemenea, că acțiunile ar trebui întreprinse simultan la toate nivelurile.
Acțiuni individuale de reducere a emisiilor nocive
Majoritatea europenilor consideră că instalațiile industriale mari, producătorii de energie pe bază de combustibili fosili, autoritățile publice și angajatorii nu depun suficiente eforturi pentru a promova calitatea aerului.
Majoritatea consideră, de asemenea, că sectorul gospodăriilor depune suficiente eforturi în acest sens. Probabilitatea ca respondenții să fi luat unele măsuri pentru a reduce ei înșiși emisiile în acest an este mai mare decât era în 2019. Utilizarea mijloacelor de transport public, mersul cu bicicleta sau mersul pe jos sunt metodele la care recurg cel mai des europenii pentru a reduce emisiile nocive în aer.
Astfel cum s-a anunțat în Pactul verde european RO•••, ca parte a obiectivului ambițios de reducere la zero a poluării RO••• pentru un mediu fără substanțe toxice, Comisia este pe punctul de a propune o revizuire a standardelor actuale ale UE privind calitatea aerului. Scopul acestei revizuiri este o mai bună aliniere la cele mai recente recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), consolidând astfel dispozițiile pentru a ajuta autoritățile locale să asigure un aer mai curat. Propunerea revizuită se va concentra, de asemenea, pe o mai bună punere în aplicare, pentru a contribui la transpunerea acestor standarde în practică.
