Acasă România Reintegrarea elevilor în învățământul românesc după anii petrecuți în afara țării rămâne,...

Reintegrarea elevilor în învățământul românesc după anii petrecuți în afara țării rămâne, în continuare, dificilă

* România nu are o situație actualizată a numărului de copii care învață în străinătate sau a celor care au părăsit sistemul educațional străin și au revenit în țară pentru continuarea ciclurilor educaționale * Președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, prof. Camelia Gavrilă, cere Ministerului Educației, Ministerului Culturii și Ministerului pentru Românii de Pretutindeni crearea unei platforme on-line pentru copiii diasporei

Copiii familiilor stabilite în diaspora nu reușesc să asimileze competențe lingvistice avansate de limba română, competențe culturale sau cunosc puține aspecte ce țin de identitatea națională, atrage atenția deputatul Camelia Gavrilă, președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților.

Aceasta readuce în atenție și dificutatea reintegrării elevilor în ciclurile de învățământ gimnazial și liceal, după anii petrecuți în alte medii ligvistice și culturale, printre cauze enumerând accesul dificil la materiale didactice, resursele educaționale, tipărite sau în format electronic, diferite.

Din aceste motive, președinta Comisiei pentru învățământ  vorbește despre nevoia unui demers instituțional, legislativ, la care să contribuie Ministerul Educației, Ministerul Culturii și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, pentru elaborarea unor strategii clare, coerente, adresate copiilor și tinerilor din diaspora, dar mai ales pentru  crearea unei platforme online, dedicată elevilor, alături de alte programe de studiu complementare celor din țara în care se află.

Rapoartele Institutului Național de Statistică indică pentru ultimii ani analizați – și anume 2015-2016 – o cifră de peste 26.000 de copii născuți în altă țară, dar cu reședința  în România, în raport cu peste 175.000 născuți în țară. Trendul a fost unul ascendent începând cu anul 2009, de la  un număr de 15.755, ajungându-se până la un maximum de 36.609 de copii născuți în străinătate, în 2013. Dincolo de fluctuațiile statistice, de plecări și reveniri ale românilor pentru muncă sau studiu în străinătate, fenomenul migrației persistă cu implicații sociale, economice, politice, dar și la nivelul educației și al formării copiilor acestora.

Evident, există situații diferite în care copiii/elevii fie se întorc în țară, fie rămân în străinătate și urmează acolo un traseu educațional sau se creează o simbioză între cele două situații, în sensul că, după o perioadă de studiu în țara gazdă, se întorc să își continue educația în România. Numărul acestora la nivel național este destul de ridicat.

Se impune o analiză atentă a situațiilor în care, întors acasă, elevul reușește să se integreze în învățământul românesc și să țină pasul cu sistemul educațional, cu o nouă curriculă. Aspectele fundamentale din domeniul limbii, al comunicării și literaturii române, dar și competențele culturale în raport cu civilizația și cultura română, cu identitatea națională, aspecte istorice, de  mitologie sau folclor național sunt puțin cunoscute de aceștia. Reveniți în țară, elevii întâmpină de multe ori dificultăți de a se acomoda, de comunicare corectă în limba maternă, iar dacă nu au avut contact niciodată cu școala românească, procesul este și mai complex”, afirmă deputata Camelia Gavrilă.

Aceasta subliniază avantajul învățării unei limbi străine, contactului cu diferite culturi și civilizații din țările europene și capacitatea de adaptare la medii europene, care reprezintă o zestre culturală importantă pentru tinerii respectivi, însă în același timp rămân esențiale cunoștințele de limba română, de istorie și cultură românească pentru formarea tinerilor care trăiesc în alte spații internaționale. ”Rădăcinile naționale, apartenența lor la un anumit popor, valențele patriotice, elementele ce compun matricea identitară, istoria, limba, cultura, mentalități și obiceiuri trebuie să fie cele ale țării de origine, iar responsabilitatea României, a autorităților competente, preocupările și politicile avizate sunt absolut necesare”,  mai spune deputata.

Consider grav faptul că nu avem în prezent o situație clară a numărului de copii care învață în străinătate sau a celor care au părăsit sistemul educațional străin și au revenit în țară pentru continuarea ciclurilor educaționale, date ce ar trebui actualizate periodic.

Au fost făcuți pași importanți în ultimii ani,  prin faptul că sunt finanțate cursurile opționale de limbă și literatură română, de cultură și civilizație românească, prin prezența unui număr semnificativ de lectori români în străinătate și prin elaborarea unor programe destinate tinerilor din diaspora. Se adaugă demersurile Ministerului Educației, ale ambasadelor României, precum și activitățile și programele  ONG-urilor, ale asociațiilor cu experiență în domeniu, care  au proiectat și derulează numeroase programe pentru formarea și integrarea elevilor ce învață în diaspora. Totuși, comunitățile din diaspora se plâng în continuare de faptul că nu au acces facil la materiale didactice, în limba maternă, destinate copiilor  și  menționeză  că de cele mai multe ori acestea nu se regăsesc în format digital”.

Soluția propusă de președinta Comisie pentru învățământ este realizarea unei platforme online, unde să fie încărcate materiele educaționale în format digital,  selecții din cărți/ opere literare de referință, seturi de exerciții de limba română pentru diferite nivele de vârstă, module de învățare sau chiar manuale școlare specifice. Platforma poate fi organizată pe secțiuni, în funcție de vârsta elevilor, de interesele acestora, de tematica abordată, explorând aspecte lingvistice și de comunicare, aspecte literare, elemente de istorie și cultură românească etc.

Portalul ar fi util din mai multe perspective:

  • Ajută copilul să înțeleagă și să aprofundeze cunoștințe de limbă, cultură, identitate națională;
  • Completează studiile pe care le urmează elevii în țara gazdă;
  • Integrează părinții într-o relație pedagogică, de comunicare și împărtășire a valorilor naționale alături de propriii copii;
  • Facilitează accesul la informații diferite și de actualitate;
  • Prezintă elemente didactice de calitate, gratuite, avizate de specialiști, cu un conținut științific valid.

Consider că mai multe demersuri legislative sau instituționale în consens și complementare cu viziunea și activitățile ministerelor de resort sunt utile și importante. Din punct de vedere formal și instituțional inserția în sistemul educațional românesc nu creează probleme, dar practica la clasă cu  elevii respectivi  implică anumite dificultăți.

Există  motivații complexe pentru aceste firești demersuri de subliniere a apartenenței la un anume spațiu, cu o istorie comună, pentru preocupările orientate spre educația copiilor români aflați temporar în afara granițelor, cu scopul de a  deprinde o limbă română curată, corectă, nuanțată, cât și cunoștințe de istorie, literatură și cultură românească. Toate țările fac eforturi semnificative pentru ca limba națională să fie cunoscută la nivel avansat de cetățenii din țară și din diaspora, după cum există și demersuri de promovare a limbilor și culturilor naționale în spațiul european, pentru cunoaștere și înțelegere interculturală.  România trebuie să fie în continuare atentă și consecventă cu aceaste repere de  politică identitară, să își pună în valoare limba, cultura, elementele de tradiție și originalitate, care să fie promovate și suținute prin toate mijloacele, cu atât mai mult pentru cetățenii proprii.” a susținut deputatul Camelia Gavrilă.