Administrația Trump este gata să retragă mii de trupe americane din România, un pivot semnificativ care a generat valuri de îngrijorare pe flancul estic al Europei și a subliniat o schimbare strategică a priorităților militare globale ale Washingtonului.
Potrivit unor oficiali americani și europeni, citați de Kyiv Post, reducerea trupelor nu este de așteptat să depășească „mai mult decât un batalion”. Ei au insistat, de asemenea, că mișcarea nu va „afecta în mod semnificativ operațiunile SUA în regiune”.
Această decizie vine într-un moment de anxietate sporită, ca urmare a incursiunilor tot mai mari ale Rusiei în spațiul aerian NATO, inclusiv în România.
De asemenea, coincide cu aparenta mișcare a președintelui SUA de a „dubla” eforturile de a-l convinge pe președintele rus Vladimir Putin să accepte o încetare a focului în Ucraina.
Emisfera vestică și Asia, mai importante decât Marea Neagră
Discuțiile interne vizau inițial reduceri atât în România, cât și în Polonia, dar decizia finală a fost doar pentru România, ceea ce indică un calcul geopolitic complex. Motivul din spatele reducerilor este legat de o forță mai largă a Pentagonului de a concentra resursele asupra emisferei vestice și de a contracara mai bine China în Pacific.
Acest lucru se aliniază cu revizuirea permanentă a posturii forței de la Pentagon, care examinează misiunile Comandamentului European al SUA pentru a elibera resurse pentru o trecere către emisfera vestică și Indo-Pacific – centrul principal al competiției strategice și al dominației Americii.
Cu toate acestea, pentru o regiune care se confruntă încă cu consecințele invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, momentul este considerat nepotrivit.
De exemplu, colonelul în retragere al armatei americane Richard Williams, fost director adjunct al diviziei de investiții în apărare a NATO, a declarat marți pentru Kyiv Post: „Nu există niciun raționament evident sau tactic pentru retragerea brigăzii NATO din România”.
Valoarea strategică a României și reacția locală
Mișcarea a venit și pe fondul anunțului armatei americane – după cum a raportat Stars and Stripes – că Divizia 3 Infanterie a preluat comanda misiunii militare americane în România, care are ca scop fortificarea Flancului Estic al NATO.
Divizia 3 Infanterie a preluat comanda operațiunilor armatei în regiunea Mării Negre în această săptămână, conducând un grup operativ de aproximativ 3.000 de soldați, pentru o perioadă de nouă luni.
Unitatea a înlocuit, luni, Divizia 1 Blindată, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu (MK).
Operațiunile acoperă misiuni în România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria. În timpul desfășurării sale, Task Force Iron a Diviziei 1 Blindate „a avansat integrarea de comandă și control SUA-NATO cu planificarea detaliată a operațiunilor de răspuns la criză, liniile de apărare din Flancul Estic”.
Întărirea nivelurilor de trupe și a capacităților de comandă în jurul Mării Negre a fost prioritară după începerea războiului din Ucraina, în 2022.
Creșterea forțelor de către Pentagon a inclus o creștere a numărului de trupe în și în jurul României.
Deși unii oficiali ai Pentagonului au dezbătut în 2023 dacă să reducă aceste forțe de rotație, liderii militari au optat în cele din urmă să mențină o prezență extinsă.
Sosirea Diviziei a 3-a de infanterie a avut loc în timp ce Pentagonul și-a continuat revizuirea poziției forței – o evaluare care ar putea avea implicații pentru misiunea Comandamentului European al SUA.
În acest context critic, retragerea planificată a fost întâmpinată cu surpriză și confuzie.
Un fost oficial militar român, vorbind cu Kyiv Post marți după-amiază, a numit decizia „greu de înțeles”, mai ales având în vedere că amprenta militară actuală a SUA în Europa – aproximativ 80.000 de militari – este modestă din punct de vedere istoric.
Reducerea vine, de asemenea, în ciuda faptului că parlamentarii din ambele partide americane susțin o prezență militară americană puternică de-a lungul Flancului Estic după 2022, considerând-o ca un semnal crucial pentru Putin.
Imagine de ansamblu: șah geopolitic
Propunerea de retragere se desfășoară pe măsură ce Rusia continuă să testeze hotărârea NATO, demonstrat de numeroasele incursiuni aeriene și drone pe Flancul Estic în luna septembrie.
NATO a răspuns lansând Eastern Sentry, o activitate de vigilență sporită, dar retragerea trupelor americane riscă să trimită un mesaj contradictoriu.
Experții cred că reducerea prezenței forțelor americane ar putea slăbi interesele și influența americană, potențial încurajând o percepție rusă de descurajare atenuând.
Vorbind cu Kyiv Post, col. Williams a extins acest aspect, spunând că alianța continuă să-și considere prezența ca fiind vitală pentru stabilitate.
El a menționat că alianța și-a întărit flancul estic cu trupe rotative cu rol de descurajare în timp ce construiește o bază aeriană majoră la Cincu, care se așteaptă să devină cel mai mare din Europa.
Între timp, Rusia a cerut ca forțele să fie reduse la nivelurile de dinainte de 1997, ceea ce ar include potențiale retrageri ale NATO în România și Bulgaria.
Williams a adăugat că recenta desfășurare a Pregătirea Diviziei 101 Aeropurtate (Aeromobil) în regiune sugerează că dislocarea sa rapidă ar putea face o brigadă disponibilă pentru utilizare operațională în altă parte, dacă apar noi cerințe.
„Sunt multe părți în mișcare în joc”, a spus el.
Decizia pune un accent reînnoit pe aliații europeni să-și asume mai mult povara de securitate, chiar dacă Centrul Polonez pentru Studii Orientale avertizează că tranziția către o NATO mai condusă de europeni trebuie „structurată” pentru a evita crearea unui vid pe care Rusia l-ar putea percepe ca o „invitație”.
Armata americană rămâne angajată în baza MK, un sentiment reluat de un fost trimis prezidențial special pentru Ucraina la începutul acestui an.
