Anca Boagiu, fost ministru al transporturilor și al integrării europene din România, activează în prezent la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova pentru a ajuta echipa să se pregătească pentru negocierile de aderare la UE, anunță Radio Moldova.
Ea este angajată de Delegația Comisiei Europene în Republica Moldova.
Anunțul a fost făcut de ministrul Andrei Spînu, care a anunțat că intenționează să atragă și alți consultanți din România.
„Mobilizăm toate resursele și pregătim echipa să fie gata de negocieri. Dar, trebuie să spunem că și România, și Uniunea Europeană sunt alături de noi. În decembrie, a început să lucreze un consultant finanțat de Delegația UE în Republica Moldova. Un consultant din România, Anca Boagiu, care a stat în spatele procesului de negociere a României cu Uniunea Europeană. Anca Boagiu lucrează la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale ca să ne ajute să ne mișcăm pe aceste trei capitole. Împreună cu Anca facem planul de pregătire și căutăm inclusiv alte persoane din România, care să vină să ne ajute”, a spus Andrei Spînu.
În decembrie 2023, Consiliul European a anunțat deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană cu Republica Moldova, care obținuse statutul de țară în luna iunie. În noiembrie 2023 Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la UE.
În 2011, ministrul Transporturilor Anca Boagiu, discuta la București, la cea de-a IX-a Conferință Anuală a Comisiei Interguvernamentale TRACECA, cu omologul său de la acea vreme, Anatol Șalaru, sprijinirea proiectelor de infrastructură (rutieră și feroviară) pentru dezvoltarea regională, în contextul conectării Rep. Moldova la Rețeaua Trans-Europeană de Transport (TEN-T).
În decembrie 2023, odată cu lansarea negocierilor de aderare cu Rep. Moldova și Ucraina, Comisia Europeană a semnat înțelegeri la nivel înalt cu cele două state pentru revizuirea TEN-T pe teritoriile lor și îmbunătățirea conexiunilor cu UE.
Hărțile TEN-T modificate pentru ambele țări reflectă, de asemenea, noile priorități de transport și extind patru coridoare europene de transport în Ucraina și Moldova, care pot cere finanțare de la Facilitatea Conectarea Europei pentru proiecte de dezvoltare a infrastructurii.
TEN-T revizuită stabilește că liniile feroviare de pasageri din centrul TEN-T și rețeaua centrală extinsă vor permite trenurilor să circule cu 160 km/h sau mai repede până în 2040, sistem european unic de semnalizare în Europa pe calea ferată (prin dezafectarea progresivă a vechilor sisteme naționale de „clasa B”), amenajarea, până în 2040, a unor zone de parcare la fiecare 150 de km în rețeaua TEN-T, conectarea prin linii de cale ferată de lungă distanță a aeroporturile tranzitate de peste 12 milioane de pasageri anual, îmbunătățirea conectivității și accesibilității transportului intermodal pentru pasageri, dezvoltarea Planurilor de Mobilitate Urbană Durabilă pentru cele 430 de orașe mari de-a lungul TEN-T și modernizarea rutelor maritime de scurtă durată.
În plus, legăturile de transport cu țările terțe învecinate vor fi îmbunătățite prin integrarea Ucrainei, Republicii Moldova și a celor șase parteneri din Balcanii de Vest în noile coridoare europene de transport.
