Dialogul între Chişinău şi Tiraspol produce tot mai puţine rezultate practice. Lista subiectelor conflictuale se extinde, iar administraţia transnistreană se îndepărtează din ce în ce mai mult de mediana unui potenţial consens negociabil cu autorităţile Republicii Moldova. În acest context, miza autorităţilor moldovene este continuarea dialogului cu administraţia transnistreană pentru prevenirea oricărei izbucniri armate a conflictului, care ar putea periclita şansele de a semna Acordul de Asociere cu UE.
Victor Chirilă, director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă (APE) din nrep. Moldova, a precizat că în 2014, un an electoral în Rep. Moldova, este puţin probabil să apară vreo îmbunătăţire a situației. Citat de Info-Prim, acesta susține că autorităţile moldovene nu vor avea voinţa, consensul, energia şi timpul necesare pentru a se implica plenar pe dimensiunea transnistreană. Chişinăul va opta, mai curând, pentru continuarea unui dialog sterp, fără ambiţie, rezolvând, în măsura posibilităţilor, chestiuni curente minore, în mare parte fără nicio legătură cu reintegrarea ţării.
Marea deficienţă a autorităţilor Rep. Moldova pe dimensiunea transnistreană este lipsa unei politici credibile de reintegrare a ţării, care ar fi aprobată şi susţinută de cel puţin majoritatea parlamentară aflată la guvernare, consideră directorul executiv al APE. Pentru a fi în măsură să realizeze obiectivele fixate, orice politică de stat trebuie să dispună de un set de elemente indispensabile: viziune, strategie şi mijloace de aplicare.
În ultimii patru ani, reintegrarea s-a numărat constant printre cele şapte priorităţi majore, dar relevanţa ei în ierarhia priorităţilor de guvernare s-a schimbat în ultimul an. Dacă în perioada Guvernelor conduse de ex-prim-ministrul Vlad Filat (septembrie 2009 – mai 2013), reintegrarea ţării s-a regăsit pe locul doi după integrarea europeană, în prezent acest deziderat se află pe ultimul loc al priorităţilor Guvernului Leancă.
În programul guvernare al Cabinetului Leancă a dispărut necesitatea elaborării unei strategii ample privind reintegrarea ţării, accentul fiind pus pe promovarea reglementării politice în formatul de negocieri 5+2, pe crearea premiselor de reintegrare a regiunii transnistrene în spaţiul economic, informaţional, politic, social şi cultural al Rep. Moldova, pe promovarea măsurilor de încredere între populaţia de pe cele două maluri ale Nistrului şi pe mobilizarea eforturilor partenerilor externi în susţinerea procesului de reglementare a conflictului transnistrean.
Victor Chirilă a mai menţionat că măsurile de încredere promovate până în prezent, în special datorită asistenţei UE, sunt practic invizibile şi nu produc efectele scontate asupra stării de spirit în regiune. Situaţia în Zona de Securitate este în continuă tensiune, iar riscurile escaladării violente a conflictului au crescut. Totodată, negocierile politice şi discutarea problemelor de securitate în formatul de negocieri 5+2 sunt constant sabotate de Federaţia Rusă şi administraţia transnistreană, ambele ameninţând cu boicotarea formatului 5+2.
