Români celebri, omagiați de Romfilatelia

Români celebri, omagiați de Romfilatelia

154

În anul Centenar al Marii Uniri din 1918, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Români celebri, partea I, prin care onorează activitatea unor personalități de marcă ale națiunii.

Pe cele nouă timbre ale emisiunii sunt ilustrate portretele Sofiei Ionescu-Ogrezeanu (1 leu), al lui Dimitrie Gusti (1,20 lei), Ion Cantacuzino (1,50 lei), Nichita Stănescu (1,70 lei), Aurel Vlaicu (2 lei), Lucian Blaga (3 lei), Traian Vuia (7 lei), Spiru Haret (8,50 lei) și Henri Coandă (28,50 lei).

Sofia Ionescu-Ogrezeanu (1920-2008) a fost prima femeie neurochirurg din lume. A început Facultatea de Medicină din București în 1939, pregătindu-se pentru meseria de medic în anii celui de-Al Doilea Război Mondial. În contextul bombardamentelor asupra Bucureștilor din 1944, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a fost nevoită, din lipsă de personal, să opereze pe creier un băiețel care fusese prins între dărâmături. Pacientul a supraviețuit, iar salvatoarea sa a devenit prima femeie neurochirurg din lume! Sofia Ionescu-Ogrezeanu a absolvit Medicina în 1945, iar în anul următor a obținut doctoratul în Neurochirurgie. Medic de excepție, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a activat și ca profesor universitar și a făcut parte din Academia de Științe Medicale.

Dimitrie Gusti (1880-1955) a fondat școala românească de sociologie, fiind unul dintre intelectualii reprezentativi ai României din perioada interbelică. A obținut doctoratul în Filosofie la Universitatea din Leipzig (1904). În 1910 a început să predea filosofie la Universitatea din Iași, fiind preocupat de studiile sociale. A devenit membru al Academiei Române în 1918, iar un an mai târziu a fondat Asociația pentru Știință și Reformă Socială, transformată ulterior în Institutul Social Român. A înființat Muzeul Satului din București, inaugurat în 1936. Între anii 1944-1946 a fost președinte al Academiei Române.

Ion Cantacuzino (1863-1934) a fost fondatorul școlii românești de microbiologie. A făcut studiile la Paris, unde a absolvit facultățile de Litere, Științe și Medicină. În 1920, Ion Cantacuzino (ministru de stat) și Nicolae Titulescu (diplomat) au semnat, din partea României, Tratatul de Pace de la Trianon, cu Ungaria.

Nichita Stănescu (1933-1983) a fost unul dintre scriitorii reprezentativi ai literaturii române. Absolvent al Facultății de Filologie din București (1957), a debutat, în același an, în revistele Tribuna (Cluj) și Gazeta literară (București). A fost un poet de geniu, prolific din punct de vedere publicistic. Multe dintre volumele sale au primit premii ale Uniunii Scriitorilor, sau Academiei Române. A lucrat în colectivele de redacție ale celor mai importante reviste literare ale timpului. În 1975, Nichita Stănescu a primit prestigiosul premiu internațional Johann Gottfried von Herder. În anul 1980, la propunerea scriitorului suedez Artur Lundkvist, Nichita a fost inclus de Academia Suedeză pe lista candidaților la Premiul Nobel pentru Literatură. Deși nu a câștigat, nominalizarea sa reprezintă un succes pentru literatura română a vremii.

Aurel Vlaicu (1882-1913) a fost inventator în domeniul aeronauticii și aviator. A absolvit școlile politehnice de la Budapesta (1903) și München (1907), iar după terminarea studiilor a lucrat la uzinele Opel din Rüsselsheim (Germania). În 1908 s-a întors în Transilvania, iar cu banii strânși de la familie și din subscripții publice a construit primul său planor. Sfătuit de intelectualii ardeleni, s-a mutat la București, unde a obținut sprijin guvernamental pentru construcția unui avion (Vlaicu I). Ajutat de Traian Vuia, a cumpărat un motor de la Paris, iar în 1910 a realizat primele zboruri, în jurul Bucureștilor. Tot în 1910, inventatorul a construit avionul Vlaicu II, o versiune îmbunătățită a primului său aparat de zbor.

Lucian Blaga (1895-1961) este unul dintre scriitorii reprezentativi ai culturii române, afirmându-se atât prin opera sa literară, cât și cea filosofică. De asemenea, prin activitatea sa gazetărească, a contribuit la construcția identității naționale a românilor. În anul 1937 a fost primit în Academia Română, iar în 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj. În 1948 a fost îndepărtat de la catedră și exclus din Academia Română.

Traian Vuia (1872-1950) a fost unul dintre pionierii aviației la nivel mondial. A studiat Dreptul și Politehnica la Budapesta, însă, din rațiuni financiare, a reușit să finalizeze doar studiile juridice, cu diplomă de doctor. Ideile sale privind zborul cu un aparat mai greu decât aerul nu au fost apreciate în epocă, proiectul avionului Vuia fiind respins de Academia de Științe de la Paris. A construit aparatul pe cont propriu, iar în martie 1906 a realizat primul zbor din lume cu un aparat mai greu decât aerul, care s-a ridicat de la sol cu mijloace proprii. Vuia s-a preocupat apoi de studiile teoretice privind aviația. În timpul cercetărilor, a descoperit și generatorul de abur cu combustie internă, utilizat ulterior la centralele termice.

Spiru Haret (1851-1912) a fost întemeietorul învățământului modern românesc. Specialist în științe matematice, a obținut doctoratul la Paris (1878), afirmându-se ca unul dintre întemeietorii astronauticii. După ce s-a întors în România a predat științe exacte la universități și școli superioare, fiind ales în 1892 membru al Academiei Române. Principala sa contribuție la dezvoltarea culturii române a constat în reformele din educație, pe care le-a condus în calitate de ministru, în perioada 1897-1910. În 1898 a elaborat legea învățământului secundar și superior, după model occidental. O altă lege importantă a privit reforma învățământului profesional, organizat în școli de artă și meșteșuguri, licee militare și seminare teologice. Tot lui Haret îi revine meritul de a fi înființat grădinițele pentru copii. În 1904 a înființat Comisia Monumentelor Istorice.

Henri Coandă (1886-1972) este unul dintre cei mai mari inventatori ai secolului XX, autor a peste 250 de invenții, pentru care a obținut 700 de brevete de proprietate, în diferite țări ale lumii. După absolvirea Școlii de Artilerie și Geniu din București (1905), a plecat în Germania, unde a studiat la școlile tehnice din Charlottenburg (Berlin), Liege și Paris, în perioada 1906-1909. În 1910 a obținut, în Franța, brevetul pentru motorul turbo-propulsor, iar în același an, la Salonul Aeronautic de la Paris, a prezentat primul avion cu reacție din lume, precursorul turboreactoarelor de astăzi. O altă invenție care a revoluționat tehnica a fost efectul Coandă (brevetat în 1934), care i-a permis să construiască o „farfurie zburătoare”, fără piese mecanice, care decola și ateriza pe verticală. Printre alte aplicații ale efectului se numără: turbinele cu gaz, propulsia vehiculelor aeriene, frâna de recul pentru armele de foc (a creat primul tun fără recul pentru avioane), dar și aparatele medicale pentru respirația artificială.

Emisiunea de mărci poștale este completată de setul de două plicuri prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 80 de timbre + 1 vinietă, blocul de 3 timbre + 1 vinietă și manșetă ilustrată și carnetul filatelic conținând blocul de 9 timbre diferite.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.