În cadrul pachetului de primăvară al semestrului european 2024, Comisia Europeană (CE) a prezentat statelor membre orientări de politică pentru o economie solidă și adaptată exigențelor viitorului, care să asigure competitivitatea, reziliența și prosperitatea pe termen lung pentru toți, menținând în același timp finanțe publice stabile, în contextul unui mediu geopolitic dificil.
UE este hotărâtă să ia măsuri suplimentare pentru a-și consolida competitivitatea pe termen lung, prosperitatea și poziția de lider pe scena mondială, precum și autonomia strategică deschisă. Deși UE și statele sale membre se bazează pe atuuri puternice, există încă anumite provocări structurale care îi afectează competitivitatea. UE va continua să caute soluții la aceste provocări, urmărind o creștere mai mare a productivității, o sporire a investițiilor și reducerea deficitului de forță de muncă și de competențe, se arată într-un comunicat al CE.
Pentru aceasta, este necesară o abordare integrată în toate domeniile de politică: stabilitatea macroeconomică, promovarea durabilității mediului, a productivității și a echității. Semestrul european oferă această coordonare a politicilor, inclusiv punerea în aplicare atât a NextGenerationEU, care are drept element central Mecanismul de redresare și reziliență (MRR), cât și a programelor politicii de coeziune. Ciclul semestrului european oferă, de asemenea, rapoarte actualizate cu privire la progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor de dezvoltare durabilă și identifică prioritățile de investiții pentru viitoarea evaluare la jumătatea perioadei a politicii de coeziune.
Reziliența în fața provocărilor
Semestrul european a jucat un rol esențial în sprijinirea unor răspunsuri coordonate în materie de politică economică în ultimii cinci ani, când UE s-a confruntat cu o serie de provocări extraordinare. UE a demonstrat un grad ridicat de reziliență economică și socială în fața șocurilor majore: pandemia de COVID-19, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, creșterea prețurilor la energie, și creșterile bruște ale inflației provocate de conflict. Privind în perspectivă, previziunile economice din primăvara anului 2024 estimează o creștere a PIB-ului în 2024 de 1,0 % în UE și de 0,8 % în zona euro, pe fondul unei piețe puternice a forței de muncă și al unui consum privat dinamic. În 2025, se preconizează o accelerare a creșterii, ajungând la 1,6% în UE și la 1,4% în zona euro. Între timp, se estimează că inflația va scădea de la 6,4% în 2023 la 2,2% în 2025.
Recomandări specifice adresate statelor membre
Rapoartele de țară din 2024 analizează evoluțiile economice, sociale și în materie de ocupare a forței de muncă din fiecare stat membru și fac un bilanț al implementării planurilor de redresare și reziliență (PRR) și a programelor politicii de coeziune. Rapoartele identifică, de asemenea, principalele provocări, cu un accent deosebit pe competitivitate, precum și reformele și investițiile prioritare. Pe baza acestei analize, Comisia propune recomandări specifice fiecărei țări pentru a oferi orientări statelor membre cu privire la modul de abordare a principalelor provocări care nu sunt abordate decât parțial sau deloc în PNRR-urile naționale.
Recomandările specifice fiecărei țări sunt împărțite astfel:
- o recomandare privind politica bugetară, incluzând reformele bugetar-structurale, după caz;
- o recomandare de continuare sau accelerare a implementării PNRR și a programelor politicii de coeziune și
- după caz, recomandări suplimentare privind provocările structurale nesoluționate și/sau nou apărute, cu accent pe îmbunătățirea competitivității.
După cum se arată în rapoartele de țară din acest an, NextGenerationEU și alte programe de finanțare ale UE au sprijinit redresarea UE către un viitor mai verde, mai digital, mai echitabil și mai rezilient prin crearea de locuri de muncă și prin îmbunătățirea competitivității, a stabilității macroeconomice și a coeziunii teritoriale și sociale.
Până în prezent, Comisia a plătit statelor membre peste 240 de miliarde de euro sub formă de granturi și împrumuturi din MRR pentru principalele reforme și investiții. De asemenea, de la începutul pandemiei de COVID-19, s-au plătit peste 252 de miliarde de euro din fondurile politicii de coeziune.
Majoritatea statelor membre continuă să înregistreze progrese satisfăcătoare în ceea ce privește implementarea planurilor lor de redresare și reziliență și a programelor politicii de coeziune. Cu toate acestea, unele state membre trebuie să abordeze urgent întârzierile și provocările structurale emergente. Acest ciclu al semestrului european oferă, de asemenea, orientări statelor membre în vederea viitoarei evaluări la jumătatea perioadei a programelor politicii de coeziune.
Orientări de politică pentru sporirea competitivității
Pachetul de primăvară invită statele membre să ia măsuri de politică pentru a promova competitivitatea și a crește productivitatea. În acest scop, în recomandările specifice fiecărei țări, statele membre sunt invitate:
- să asigure un mediu de afaceri favorabil competitivității, valorificând pe deplin oportunitățile generate de piața unică, în special pentru IMM-uri;
- să îmbunătățească rezultatele în materie de educație și să sprijine dezvoltarea competențelor, prin educație și formare de înaltă calitate, bazate pe programe de învățământ modernizate, întrucât reducerea deficitului de forță de muncă și de competențe este esențială pentru a asigura prosperitatea UE;
- să faciliteze accesul la finanțare prin îmbunătățirea alocării economiilor și a finanțării de capital și prin facilitarea piețelor de capital și a formelor alternative de finanțare, în special pentru IMM-uri; să pună în aplicare reforme ambițioase pentru a construi ecosisteme integrate de cercetare și inovare, punând accentul, de exemplu, pe colaborarea dintre știință și întreprinderi și pe transferurile de cunoștințe și
- să accelereze tranziția verde și digitală, sporind autonomia, reziliența și competitivitatea industriei „zero net” a UE, reducând deficitul de forță de muncă și de competențe, stimulând investițiile publice în infrastructura și competențele digitale și eliminând barierele de reglementare din calea digitalizării.
Consolidarea sustenabilității finanțelor publice
Pandemia de COVID-19, creșterea prețurilor la energie și răspunsul politic necesar au contribuit la o creștere substanțială a datoriei publice în mai multe state membre în ultimii ani. Politicile bugetare ar trebui să plaseze datoria pe o traiectorie descendentă sau să o mențină la niveluri prudente, menținând în același timp investițiile.
Noul cadru de guvernanță economică transformă 2024 într-un an de tranziție pentru coordonarea politicilor bugetare în UE. Orientările și deciziile în materie de politică bugetară din noul cadru cuprins în pachetul de primăvară vizează consolidarea sustenabilității datoriei statelor membre și promovarea unei creșteri durabile și favorabile incluziunii în toate statele membre.
În temeiul noilor norme, statele membre vor pregăti planuri pe termen mediu în care își vor stabili traiectoriile de cheltuieli și reformele și investițiile prioritare. Recomandările incluse în pachetul de primăvară oferă o bază solidă pentru angajamentele în materie de reformă și de investiții pe care statele membre trebuie să le stabilească în aceste planuri.
Recomandările specifice fiecărei țări prevăd că statele membre ar trebui să aplice politici bugetare prudente, asigurându-se că creșterea cheltuielilor nete în 2025 și ulterior este în concordanță cu cerințele de ajustare bugetară din noul cadru de guvernanță.
Concret, aceasta înseamnă că statele membre cu o datorie publică de peste 60% din PIB sau cu un deficit de peste 3% din PIB ar trebui să se asigure că creșterea cheltuielilor nete este limitată la o rată care plasează ponderea datoriei publice în PIB pe o traiectorie descendentă plauzibilă pe termen mediu, aducând în același timp deficitul public sub 3% din PIB și menținându-l sub această valoare de referință pe termen mediu.
Supravegherea bugetară
Comisia a pregătit un raport pentru 12 state membre în vederea evaluării respectării criteriului deficitului bugetar: Belgia, Cehia, Estonia, Spania, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia, Slovenia, Slovacia și Finlanda. În această evaluare, Comisia ia în considerare factorii relevanți prezentați de statele membre în cazul în care ponderea datoriei publice în PIB este sub60 % din PIB sau deficitul este evaluat ca fiind „apropiat” de valoarea de referință de 3% și „temporar”.
În lumina evaluării cuprinse în raport, deschiderea unei proceduri de deficit excesiv bazată pe deficit este justificată pentru șapte state membre: Belgia, Franța, Italia, Ungaria, Malta, Polonia și Slovacia.
Raportul întocmit în temeiul articolului 126 alineatul (3) este doar primul pas către deschiderea procedurilor aplicabile deficitelor excesive. În lumina acestei evaluări și după luarea în considerare a avizului Comitetului economic și financiar, Comisia intenționează să propună Consiliului deschiderea, în iulie 2024, a unor proceduri de deficit excesiv bazate pe deficit pentru aceste state membre. Ca parte a pachetului de toamnă al semestrului european, pentru a asigura coerența cu traiectoria de ajustare stabilită în planurile pe termen mediu, Comisia va propune Consiliului recomandări pentru a pune capăt situației de deficit excesiv.
În 2020, Consiliul a decis, pe baza datelor din 2019, că în România se înregistra un deficit excesiv. Potrivit evaluării Comisiei, România nu a luat măsuri eficace pentru a remedia această situație și pentru a pune capăt situației sale de deficit excesiv.
Evaluarea dezechilibrelor macroeconomice
Potrivit evaluării Comisie, se înregistrează dezechilibre macroeconomice în cele 12 state membre selectate pentru bilanțuri aprofundate în Raportul privind mecanismul de alertă 2024. În ansamblu, după puternicul șoc legat de condițiile schimburilor comerciale din 2022, dezechilibrele macroeconomice au avut tendința să se atenueze în majoritatea statelor membre.
- Franța, Spania și Portugalia nu se mai confruntă cu dezechilibre, întrucât vulnerabilitățile au scăzut în general. Riscurile legate de sustenabilitatea finanțelor publice vor fi analizate în cadrul normelor bugetare reformate.
- Se constată că Grecia și Italia se confruntă în prezent cu dezechilibre după ce s-au confruntat cu dezechilibre excesive până anul trecut, întrucât vulnerabilitățile au scăzut, dar rămân problematice. Riscurile legate de sustenabilitatea finanțelor publice vor fi analizate în cadrul normelor bugetare reformate.
- Se constată în prezent că Slovacia se confruntă cu dezechilibre. Vulnerabilitățile legate de competitivitatea costurilor, echilibrul extern, piața locuințelor și datoria gospodăriilor au persistat, iar măsurile de politică nu au fost adoptate.
- În prezent, se constată că România se confruntă cu dezechilibre excesive după ce s-a confruntat cu dezechilibre până anul trecut, deoarece persistă vulnerabilitățile legate de conturile externe, legate în principal de deficitele publice mari și în creștere, în timp ce presiunile semnificative asupra prețurilor și a costurilor au crescut, iar măsurile de politică au fost slabe.
- Germania, Cipru, Ungaria, Țările de Jos și Suedia continuă să se confrunte cu dezechilibre.
Rapoarte privind supravegherea ulterioară aplicării programelor
Supravegherea ulterioară aplicării programelor evaluează situația economică, bugetară și financiară a statelor membre care au beneficiat de programe de asistență financiară, concentrându-se asupra capacității lor de rambursare. Rapoartele privind supravegherea ulterioară aplicării programelor pentru Irlanda, Grecia, Spania, Cipru și Portugalia concluzionează că toate cele cinci state membre își păstrează capacitatea de a-și rambursa datoria.
Evaluarea provocărilor legate de convergența socială
Comisia a efectuat pentru prima dată o analiză în două etape a provocărilor în materie de ocupare a forței de muncă și în materie de competențe și a provocărilor sociale din fiecare stat membru, pe baza tabloului de bord social revizuit și a principiilor unui cadru de convergență socială. Analiza din prima etapă este inclusă în Raportul comun privind ocuparea forței de muncă (RCOFM) 2024, în timp ce o analiză mai detaliată în a doua etapă a fost publicată de serviciile Comisiei în mai 2024 pentru șapte state membre (Bulgaria, Estonia, Spania, Italia, Lituania, Ungaria și România).
Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă
Comisia propune orientări pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre în 2024. Aceste orientări stabilesc priorități comune pentru politicile naționale sociale și de ocupare a forței de muncă, pentru a le face mai echitabile și mai favorabile incluziunii.
Orientările din 2023 sunt actualizate pentru a acoperi acțiunile de reducere a deficitului de competențe și de forță de muncă și de îmbunătățire a competențelor de bază și digitale. Sunt incluse, de asemenea, noile tehnologii, inteligența artificială și gestionarea algoritmică, precum și impactul acestora asupra lumii muncii. În plus, orientările se referă la inițiative de politică recente, în domenii deosebit de relevante, cum ar fi munca prin intermediul platformelor, economia socială și locuințele la prețuri accesibile.
Ca ultim punct, Comisia subliniază importanța monitorizării progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor principale la nivelul UE pentru 2030 și a contribuției la obiectivele naționale în domeniul locurilor de muncă, al competențelor și al reducerii sărăciei.
În concluzie, în ceea ce privește România, Comisia Europeană atrage atenția că nu este suficientă creșterea PIB-ului nominal atât timp cât nu există reforme structurale. CE atrage atenția asupra inflației mari și asupra creșterii salariilor și cheltuielilor bugetare, peste măsură în raport cu competitivitatea și productivitatea muncii.
De asemenea, România nu a făcut pași concreți nici pentru îmbunătățirea balanței comerciale.
Situația fiscală, care este un factor principal al deficitului mare de cont curent, s-a deteriorat în ultimul an. Se estimează că deficitul fiscal mare se va înrăutăți oarecum în continuare în 2024 și 2025. Raportul datoriei publice-PIB a crescut în pofida creșterii ridicate a PIB-ului nominal, rămâne moderată la 53%, dar cu o pondere mare a acesteia denominate în valută străină. Persistența deficitelor guvernamentale mari poate crește gradul de îndatorare externă și face România mai dependentă de împrumurile externe, vulnerabilizând țara în fața șocurilor externe și devenind neatractivă pentru investitori.
Răspunsul politic pentru abordarea vulnerabilităților identificate a fost slab. CE recomandă în continuare măsuri fiscale, în concordanță cu PNRR (creșterea veniturilor guvernamentale și control mult mai strict al cheltuielilor decât în ultimii ani).
Pe baza datelor validate de Eurostat, deficitul public general al României a crescut de la 6,3% din PIB în 2022 la 6,6% din PIB în 2023, în timp ce datoria guvernamentală a crescut de la 47,5% din PIB la sfârșitul anului 2022 la 48,8% din PIB la finalul anului 2023.
La 10 mai 2024, autoritățile române au raportat despre „acțiunile întreprinse pentru corectarea deficitelor excesive”. Acest raport a confirmat ținta de deficit public pentru 2024 de 4,9% a PIB-ului inclus în buget, dar a subliniat și faptul că execuția bugetară în primele trei luni ale anului a dus la un deficit bugetar al guvernului de 2,06% din PIB, cu 0,6pp peste deficitul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut (6,6%). Deficitul mare se explică în principal printr-o creștere rapidă a cheltuielilor publice (investiții).
Astfel, CE preconizează că în acest an PIB-ul real va crește cu 3,3% și cu 3,1% în 2025, iar inflația (incluzând Indicele armonizat al prețurilor de consum) va ajunge la 9,7% în 2024 și la 5,9% în 2025.
Prognoza Comisiei de primăvară 2024 prevede un deficit public de 6,9% din PIB în 2024, iar raportul datoria publică generală-PIB va fi la 50,9%.
Datorită creșterii salariilor din Educație, Sănătate și Apărare, precum și recalculării pensiilor, deficitul bugetar va crește accentuat anul acesta, însă pe termen mediu și lung sunt prognozate economii. Este de așteptat ca în acest an, datorită investițiilor publice la nivel local și a PNRR, PIB-ul să rămână în general stabil.
PIB-ului va crește și datorită veniturilor mai mari la bugetul statului (creșterea impozitării corporative, în special pentru microîntreprinderi, a eliminării parțiale a facilităților fiscale pentru construcții și agricultură, eliminarea cotelor reduse de TVA pentru anumite bunuri și servicii, creșterea accizelor și o taxă specială pe cifra de afaceri a băncilor și mulținationalelor).
Conform previziunilor CE, se estimează că investițiile publice vor crește la 3,3% din PIB în 2024 de la 2,3% din PIB în 2023. Din cazua încheierii perioadei atragerii de fonduri structurale (2014-2020), acestea vor avea o pondere mai mică în PIB.
În concluzie, CE recomandă României:
- Depuneți în timp util planul fiscal-structural pe termen mediu. Înăspriți politicile fiscale pentru anul 2024, în ansamblu. În 2025, limitați cheltuielile nete 3% din PIB și mențineți datoria administrației publice la un nivel prident pe termen mediu.
- Accelerați implementarea PNRR. Concentrați-vă pe priorităților convenite, luând măsuri pentru a aborda mai bine nevoile privind locuințele sociale, serviciile sociale aferente și dezvoltarea zonelor urbane mai mici.
Dacă raportul va fi votat în Consiliul European, Comisia va putea suspenda sau limita fondurile europene alocate României, începând cu 2025, din cauza neîndeplinirii criteriilor.
Pe de altă parte, o eventuală decizie a Consiliului UE privind România nu duce automat la suspendarea fondurilor UE, fiind doar un avertisment.
