România a participat la reuniunea informală a Consiliului Uniunii Europene COMPET – piață internă și industrie, organizată la Nicosia de Președinția cipriotă a Consiliului UE. Țara noastră a fost reprezentată de Viorel Băltărețu, secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei.
Reuniunea a vizat consolidarea bazei tehnologice și industriale de apărare a Uniunii Europene, evaluarea stadiului de implementare a Busolei Competitivității la un an de la lansare și direcțiile de evoluție ale pieței unice, inclusiv din perspectiva Agendei Consumatorului 2030.
Industrie de apărare: focus pe livrare industrială, dual-use și capacități locale
În cadrul sesiunii dedicate industriei de apărare, România a susținut necesitatea accelerării tranziției de la inițiative și prototipuri către producție industrială efectivă, prin instrumente europene capabile să susțină proiecte mature, cu impact economic și strategic clar.
România a subliniat importanța creării unui cadru predictibil pentru industria de apărare, inclusiv prin contracte pe termen mediu și lung și prin integrarea companiilor românești în lanțurile valorice europene, ca premisă pentru investiții, creștere industrială și dezvoltarea de capacități locale.
Totodată, România a evidențiat rolul tehnologiilor cu utilizare duală (civil-militar) și necesitatea unor mecanisme care să permită accelerarea proiectelor dual-use, astfel încât investițiile realizate astăzi să contribuie atât la securitate, cât și la competitivitatea industrială și dezvoltarea economică pe termen mediu și lung.
Busola Competitivității
La sesiunea dedicată Busolei Competitivității, România a susținut o abordare pragmatică, orientată spre implementare și rezultate, subliniind că obiectivele ambițioase ale Uniunii trebuie corelate cu capacitatea reală de livrare la nivelul statelor membre.
Poziția României a evidențiat faptul că principalele constrângeri pentru competitivitate nu sunt exclusiv financiare, ci țin de resursa umană, infrastructura energetică și digitală, precum și de capacitatea administrativă. În acest sens, România a susținut reducerea poverii administrative, simplificarea procedurilor și sprijinirea IMM-urilor, ca elemente esențiale pentru transformarea Busolei Competitivității într-un instrument cu impact real în economie.
În sumarizarea realizată de Comisia Europeană după sesiunea dedicată industriei de apărare, au fost reținute, pe baza intervențiilor statelor membre, elemente legate de abordarea inițiativelor europene pe baza unor business cases solide, cu scop clar, calendar realist, bugete bine definite și evaluarea randamentului investițiilor (ROI). Această abordare a fost reiterată și în concluziile sesiunii privind Busola Competitivității, ca reper pentru trecerea de la declarații politice la instrumente operaționale.
Agenda Consumatorului 2030
În cadrul discuțiilor privind Agenda Consumatorului 2030, România a susținut consolidarea protecției consumatorilor și aplicarea coerentă a regulilor la nivelul pieței unice, ca factor de încredere și stabilitate economică.
Totodată, România a subliniat importanța menținerii unui echilibru între protecția consumatorilor și sustenabilitatea economică a măsurilor adoptate, astfel încât acestea să nu conducă la creșteri de prețuri sau la reducerea opțiunilor disponibile, în special pentru consumatori și pentru IMM-uri.
În marja reuniunii COMPET, secretarul de stat Viorel Băltărețu a avut o întâlnire de lucru la Ambasada României din Cipru, precum și întâlniri bilaterale cu reprezentanți ai unor state membre și cu oficiali europeni, axate pe agenda de competitivitate, piață internă și industrie.
