Consiliul Agricultură și Pescuit al Uniunii Europene s-a reunit la Bruxelles, în perioada 28-29 septembrie, iar discuțiile privind viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) și finanțarea agriculturii după 2027 sunt relevante direct pentru România, unul dintre statele membre cu un sector agricol important și cu un număr mare de exploatații agricole.
Miniștrii agriculturii au discutat luni progresele înregistrate în negocierea propunerii pentru PAC post-2027 și principalele chestiuni rămase nesoluționate. Cadrul propus de Comisia Europeană urmărește simplificarea regulilor și o flexibilitate mai mare pentru statele membre, menținând obiective privind veniturile fermierilor, orientarea plăților, reînnoirea generațiilor, gestionarea riscurilor și reziliența sectorului agricol.
Pentru România, una dintre mizele negocierilor este modul în care vor fi stabilite resursele disponibile pentru fermieri și investiții agricole după încheierea actualei perioade de programare, la sfârșitul anului 2027. Comisia Europeană a propus un nivel de cel puțin 300 de miliarde de euro pentru sprijinul veniturilor și intervențiile de criză la nivelul Uniunii până în 2034. Din această sumă, 293,7 miliarde de euro sunt prevăzute pentru sprijinul pentru venit, iar 6,3 miliarde de euro pentru o rezervă destinată situațiilor de perturbare a piețelor.
Propunerea trebuie însă negociată în paralel cu viitorul cadru financiar multianual al UE pentru 2028-2034. În Consiliu, statele membre au discutat deja despre necesitatea ca viitoarea PAC să țină cont de particularitățile naționale și regionale. România s-a numărat în 2026 printre statele care, alături de Bulgaria, Cehia, Polonia, Slovacia și Ungaria, au transmis o declarație comună privind cadrul financiar multianual post-2027 și PAC.
Discuția are implicații atât în privința plăților destinate fermierilor, cât și a finanțării investițiilor, măsurilor de mediu, modernizării exploatațiilor și gestionării riscurilor. Consiliul a discutat în februarie 2026 și necesitatea ca recomandările pentru statele membre să fie adaptate priorităților naționale și particularităților locale și să permită continuitatea între planurile strategice PAC existente și noul sistem.
Un alt punct urmărit de statele membre este distribuirea sprijinului. Negocierile europene vizează direcționarea plăților către fermierii activi, precum și problema plafonării și degresivității plăților. Aceste teme au fost discutate de miniștri și în aprilie, când Consiliul a analizat echilibrul dintre sprijinirea fermelor, competitivitate și flexibilitatea acordată statelor membre.
România trebuie să urmărească și modul în care va fi păstrată finanțarea pentru dezvoltarea rurală și investițiile agricole. Actuala PAC reprezintă 386,6 miliarde de euro din bugetul UE pentru perioada 2021-2027. Noua arhitectură financiară propusă de Comisie modifică modul în care sunt organizate și gestionate aceste resurse, iar forma finală va rezulta din negocierile dintre statele membre și Parlamentul European.
Marți, 29 septembrie, Consiliul trece la dosarele privind pescuitul, acvacultura și politica maritimă. Aspectele financiare sunt excluse din această etapă, deoarece fac parte din negocierile generale privind bugetul multianual al Uniunii.
Pe agenda reuniunii se află și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură, precum și consultările UE cu Regatul Unit, Norvegia și statele costiere privind posibilitățile de pescuit pentru 2027.
