România este locul ideal pentru un Centru de excelență NATO în domeniul...

România este locul ideal pentru un Centru de excelență NATO în domeniul dronelor

DISTRIBUIȚI
A MQ-9 Reaper, assigned to the 556th Test and Evaluation Squadron, armed with an AIM-9X missile sits on the flightline, Sept. 3, 2020, at Creech Air Force Base, Nev. The MQ-9 successfully employed a live air-to-air test of an AIM-9X Block 2 missile against a target BQM-167 drone simulating a cruise missile. (U.S. Air Force photo by Senior Airman Haley Stevens)

Sursa: umbrela-strategica.ro

România este locația ideală pentru înființarea unui Centru de excelență NATO in domeniul sistemelor aeriene fără pilot (UAS), a afirmat colonelul (ret.) David Carstens din US Army, un veteran al informațiilor militare americane, care a subliniat că o astfel de inițiativă ar permite monitorizarea acțiunilor ostile ale Rusiei și ar oferi beneficii economice și sociale semnificative țării noastre.

„Operațiunile militare din ultimul deceniu au evidențiat importanța sistemelor aeriene fără pilot (UAS) ca multiplicator de forță și componentă esențială a securității naționale. Este momentul ca NATO să investească substanțial în UAS. În acest sens, NATO ar trebui să dezvolte un Centru de excelență (…) pentru a se concentra pe tehnologiile UAS (și contracararea UAS). România este locația ideală pentru acest Centru de excelență pentru UAS”, a afirmat ofițerul american în documentul-pledoarie „The Argument for a NATO Unmanned Aerial Systems (UAS) Center of Excellence (COE) in România”, consultat de Umbrela Strategică.

Documentul a fost prezentat și Ministerului român al Apărării.

În documentul menționat, Carstens explică pe larg de ce România ar fi alegerea ideală pentru a găzdui acest centru NATO. Printre atuurile țării noastre menționate de oficialul american se numără: „profesionalismul incontestabil” demonstrat în ceea ce privește administrarea Centrului NATO de Excelență în HUMINT de la Oradea; proximitatea față de „amenințarea rusă și de activitățile activitățile militare agresive ale forțelor ruse în Marea Neagră, Donbass, Crimeea, Transnistria și Georgia”; sau prezența unei infrastructuri IT cu Internet de mare viteză și o industrie de securitate cibernetică în plină dezvoltare.

Carstens a mai remarcat că spațiul aerian al țării noastre este mai puțin aglomerat decât cel din alte state europene, iar acest lucru permite executarea unui număr mai mare de zboruri cu drone la diverse altitudini fără să stânjenească traficul aerian civil.

Carstens a explicat că „diversitatea incredibilă a topografiei, geologiei, climei, hidrologiei și florei României ar face din țara noastră o locație ideală pentru zborul și testarea UAS în diverse condiții de teren și vreme. De asemenea, s-ar dovedi extrem de utilă în dezvoltarea și rafinarea pachetelor electro-optice utilizate de UAS pentru misiuni ISTAR (informații, supraveghere, reperare țintă, recunoaștere), atât în ​​condiții de zi, cât și de noapte.

Pentru a împărți costurile generate de găzduirea unui astfel de centru, Carstens recomandă României să colaboreze cu alte țări NATO interesate de tehnologia UAS, cum ar fi Statele Unite, Turcia, Franța, Italia, Germania, Polonia și Marea Britanie. În mod special, integrarea Turciei în cadrul sponsorilor unui Centru NATO de excelență pentru UAS ar fi deosebit de benefică, a subliniat Carstens, făcând referire la experiența semnificativă a forțelor turce în ceea ce privește utilizarea dronelor în situații de război.

Un astfel de centru de excelență ar ajuta și la dezvoltarea industriei locale de profil, a mai afirmat oficialul american, menționând în acest sens compania românească Autonomous Flight Technologies (AFT), care dezvoltă și produce platforme aeriene încă din 2004, inclusiv drone-țintă pentru Armata Română. AFT este angrenată și într-un proiect de cercetare și dezvoltare UAS coordonat de Airbus.

„Centrul NATO de Excelență pentru UAS ar trebui să găzduiască atât experți UAS din sectorul militar, cât și din sectorul privat”, a subliniat Carstens.

Mai mult, un astfel de centru ar favoriza și dezvoltarea soluțiilor de contracarare a dronelor. „Prezența constantă a zborurilor UAS la COE UAS NATO ar oferi semnături fizice și electronice ample pentru a dezvolta și testa tehnologiile contra-UAS (non-cinetice)”, a explicat Carstens.

Din punct de vedere strategic, un centru NATO pentru drone în România ar permite monitorizarea acțiunilor ostile ale Moscovei în regiunea pontică, a afirmat Carstens, precizând că generalul-locotenent (ret) Ben Hodges a vorbit în mai multe rânduri despre necesitatea unui „ochi neclintit” concentrat asupra activităților militare rusești în Marea Neagră.

„Un COE NATO în România ar putea ajuta în acest sens: antrenament în mediul real în cadrul căruia operatorii UAS ar putea executa misiuni UAS de-a lungul coastelor României și nu numai. O destinație importantă din punct de vedere strategic pentru o prezență ISTAR consistentă ar fi Insula Șerpilor”, a subliniat Carstens, care a explicat că, în cazul în care Rusia ar ocupa Insula Șerpilor și ar desfășura acolo mijloace de apărare aeriană, cum ar fi S-400, acest lucru ar plasa bazele aeriene din România în raza de acțiune a acestor sisteme.

Un Centru NATO de excelență pentru UAS în România ar avea efect descurajator necesar pe Flancul estic al NATO. Forțele NATO ar participa constant cu sisteme și personal UAS la exerciții în România pentru a profita de spațiul aerian dedicat dronelor, a explicat colonelul.

Nu în ultimul rând, înființarea astfel de centru în România ar putea fi un pas înainte către dezvoltarea unui sector economic în plină ascensiune: transportul comercial cu drone.

„România ar putea servi drept spațiu de testare pentru tehnologia de livrare cu UAS, ar crea o forță de muncă educată în domeniul UAS, care să permită tinerilor români să lucreze acasă, îmbunătățind în același timp livrarea de bunuri de larg consum și materiale medicale de urgență în mediul rural”, a mai afirmat Carstens, adăugând că retailerul eMAG ar putea putea profita de tehnologiile UAS dezvoltate la Centrul NATO de excelență.

Astfel, România ar putea deveni un lider în testarea și dezvoltarea conceptului transportului cu UAS în Europa, o piață a cărei valoare se estimează că va depăși 4,2 miliarde până în 2030 și va crea aproximativ 90.000 de noi locuri de muncă.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.