România, exclusă din cel mai mare proiect de cercetare din UE

România, exclusă din cel mai mare proiect de cercetare din UE

Laserul de la Măgurele nu a fost inclus în programul ELI-ERIC

România a fost oficial exclusă din consorțiul european ELI-ERIC, aprobat de Comisia Europeană pe 5 mai 2021. Decizia vine după ce anul trecut partenerii din Ungaria și Cehia, alături de care în 2012 România a primit finanțare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI), au cerut alcătuirea acestui consorțiu fără Laserul de la Măgurele și sistemul de fascicul gamma, cel mai mare și mai important pilon din cadrul întregului proiect.

Comunicatul publicat de conducerea proiectului pe eli-laser.eu anunță că țara noastră se poate alătura ulterior consorțiului, însă nu precizează în ce calitate poate face asta.

Depunerea documentației pentru alcătuirea acestui nou ERIC a fost făcută fără știința autorităților române, declara atunci secretarul de Stat Dragoș Ciuparu. ”Mă surprinde că ELI Delivery Consortium nu a contactat partea română pentru discuții, în vederea constituirii ERIC. ELI Delivery Consortium (ELI DC) este o ONG care a fost înființată cu sediul la Bruxelles, pentru pregătirea ERIC și la inițiativa României, în 2011”, spunea Ciuparu pentru Edupedu.ro acum un an.

Amintim că pentru a putea face parte din consorțiul ERIC, România a depus în februarie 2021 un memorandum pentru a fi acceptată ca membru observator, ceea ce ar însemna că nu vom avea dreptul de vot în Adunarea Generală a ELI-ERIC. România poate să devină membru gazdă dacă reușim să negociem cu statele membre ELI-ERIC în acest sens.

”Comisia Europeană a luat mult așteptata decizie de a stabili ca proiectul Extreme Light Infrastructure (ELI) să devină un European Research Infrastructure Consortium (ERIC). Infrastructura ELI este formată din cele mai mari centre de cercetare din domeniul laserelor din lume. Țările gazdă, Cehia și Ungaria, au aplicat pentru asta în luna mai 2020. Decizia de a aproba aplicația vine după ani de negocieri”, se arată în comunicatul de presă de pe eli-laser.eu.

”Această decizie înseamnă că toate locațiile unde se află laboratoarele acestea pot opera acum împreună legal, ca o singură organizație”, a declarat Allen Weeks, directorul general al ELI Delivery Consortium (ELI DC).

ERIC este o entitate legală unică, formată pe baza legislației europene din domeniul infrastructurii de cercetare și este o organizație internațională ai cărei membri sunt țări care contribuie științific și financiar în cadrul consorțiului. În cazul ELI-ERIC, Cehiei și Ungariei li s-au alăturat Italia și Lituania ca membri fondatori, iar Germania și Bulgaria s-au alăturat în calitate de membri observatori. Și alte țări ar fi exprimat intenția de a se alătura, se mai precizează în comunicat. ”Mai există un al treilea pilon ELI care se construiește în România, lângă București. Laboratorul ELI-NP (Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics), care este așteptat să se alăture celorlalte două facilități ELI în cadrul noului ERIC”, se arată în comunicatul de presă.

Astfel, deși este una din cele trei țări fondatoare și are cel mai mare și mai important pilon de cercetare dintre acestea, România a fost lăsată pe dinafară de partenerii alături de care a plecat la drum, Ungaria și Cehia.

 

Menținem deschis dialogul dintre România si ELI ERIC prin proiectul Impulse

 

Ciprian Teleman, ministru al Cercetării, Inovării și Digitalizării, scrie, într-o postare pe Facebook, că prin decizia luată în februarie 2021 în Comitetul ELI ERIC (Extreme Light Infrastructure – European Research Infrastructure Consortium), România nu a fost inclusă în consorțiu cu statut de membru fondator observator, în ciuda eforturilor diplomatice făcute anterior acestei reuniuni. ”Neîncrederea apărută între parteneri, în etapele finale ale proiectului, nu a putut fi recuperată în două luni, deși România a lucrat intens, mai bine de zece ani, la realizarea acestei infrastructuri.  Până în 2023, conform planificării, va continua implementarea componentelor care alcătuiesc infrastructura pentru ca ea să poată fi folosită pentru proiecte importante de cercetare și dezvoltare. Drumul către succesul acestui proiect este în acest moment coordonat de o echipă formată din reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Guvernului României, MAE, MCID și IFIN HH. Opțiunea principală este ca ELI NP să devină membru al consorțiului, în același timp infrastructura trebuie să devină accesibilă comunității științifice din întreaga lume. Menținem deschis dialogul dintre România si ELI ERIC prin proiectul Impulse, platformă prin care echipele de proiect rămân în contact cu ceilalți actori implicați, atât din punct de vedere tehnic, cât și administrativ. ELI ERIC va beneficia în continuare de suportul României ori de câte ori va fi solicitat”.