Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a participat, ieri, la un mic dejun de lucru cu ambasadorii statelor membre UE acreditaţi la Bucureşti. Reuniunea a fost organizată de Ambasada Republicii Elene la Bucureşti, în calitate de Preşedinţie rotativă a Consiliului UE. Întâlnirea a prilejuit un schimb de opinii asupra ultimelor evoluţii şi dezbateri pe teme de actualitate ale agendei europene, precum situaţia din vecinătatea estică, cu accent pe evoluţiile privind Ucraina, necesitatea consolidării susţinerii pentru parcursul european al Republicii Moldova, importanţa menţinerii active a procesului de extindere a Uniunii, alegerile pentru Parlamentul European din 22-25 mai 2014, potrivit unui comunicat al MAE.
Ministrul Afacerilor Externe a subliniat că ultimele evoluţii din vecinătatea estică au reconfirmat necesitatea unei abordări europene unitare, coerente şi solide în această regiune. El a evidenţiat necesitatea redefinirii viziunii politice a Uniunii cu privire la vecinătatea sa estică, în sensul afirmării mai pregnante a sprijinului pentru perspectiva europeană a partenerilor estici care au dovedit angajament constant şi obţin rezultate convingătoare pe calea reformelor. Este esenţială o abordare bazată pe condiţionalitate inteligentă, dar şi pe o ofertă substanţială a Uniunii către aceşti parteneri estici.
Ministrul Corlăţean a subliniat necesitatea unui calendar cât mai accelerat de avansare a parcursului european al Republicii Moldova şi Georgiei, prin semnarea acordurilor de asociere şi de liber schimb cu UE cât mai curând posibil, şi nu mai târziu de sfârşitul lunii iunie 2014. El a salutat, de asemenea, momentul istoric al liberalizării regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, cu aplicare de la 28 aprilie 2014, şi a adresat mulţumiri tuturor statelor membre UE, precum şi preşedinţiilor succesive ale Consiliului UE, care au făcut posibilă atingerea acestui obiectiv prioritar, promovat activ de diplomaţia română.
Demnitarul român a exprimat susţinere pentru deciziile luate în ultima perioadă la nivelul Uniunii Europene în vederea soluţionării situaţiei din Ucraina, reafirmării sprijinului european pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a acestei ţări, precum şi pentru stabilitatea întregii regiuni. Şeful diplomaţiei române a exprimat speranţa că deciziile adoptate la întâlnirea cvadripartită de la Geneva din 17 aprilie 2014 vor fi urmate de paşi concreţi de implementare a măsurilor convenite. Perioada următoare va constitui un adevărat test din acest punct de vedere, fiind esenţială concentrarea asupra acţiunilor concrete agreate, care să conducă în mod real la detensionarea situaţiei din regiunea de est a Ucrainei.
Ministrul Corlăţean a exprimat sprijinul pentru procesul de extindere a Uniunii Europene, cu respectarea criteriilor de aderare, inclusiv protejarea drepturilor persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale. În context, el a amintit că România, în calitate de Preşedinţie în exerciţiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), urmăreşte sincronizarea acţiunilor din
cadrul acestui proces cu eforturile acestor state de îndeplinire a standardelor de integrare europeană şi euroatlantică. El a salutat, în acest sens, organizarea de către Preşedinţia elenă a Conferinţei UE-Balcanii de Vest, din 8 mai 2014, şi a asigurat asupra continuării, în acest cadru, a procesului de coordonare între Preşedinţia română în exerciţiu a SEECP şi Preşedinţia elenă a Consiliului UE, în vederea avansării agendei de extindere a UE în regiune.
Referitor la apropiatele alegeri pentru Parlamentul European din 22-25 mai 2014, ministrul Titus Corlăţean a subliniat importanţa menţinerii prioritare a obiectivului apropierii cetăţenilor de Uniune şi de principiile şi valorile fundamentale ale acesteia. El a evidenţiat necesitatea unei participări cât mai numeroase a cetăţenilor europeni la vot, cu ocazia alegerilor europene, astfel încât viitorii lideri ai instituţiilor europene să se bucure de legitimitate sporită în activitatea lor. În context, el a apreciat esenţială o acţiune coerentă comună la nivelul Uniunii în combaterea discursului anti-european şi xenofob în statele membre, pentru evitarea impactului negativ al acestui tip de abordare asupra Uniunii Europene în ansamblu.
