Amancio Calcerrada, un renumit oenologul spaniol, consideră că România are toate șansele să devină „mecca” europeană a vinului. Printre atuurile pe care acesta le-a descoperit în România se numără clima, costurile scăzute şi geografia privilegiată la periferia Uniunii Europene le-ar aduce o producţie vinuri de primă calitate pentru export: „Condiţiile climatice se aseamănă mult cu cele din Spania în ceea ce priveşte căldura, dar şi lumina„, explică Calcerrada.
Aflat la București, expertul spaniol a remarcat că deja unele crame locale precum Recaş, Cotnari, Jidvei şi Murfatlar, produc deja vinuri de primă calitate.
„Producem mult şi vindem rapid pentru a ne putea finanţa şi astfel, încercăm să obţinem alte vinuri de calitate mai bună”, povesteşte pentru Efe producătorul de vinuri Violeta Cadaval, care gestionează de mai bine de şapte ani circa 400 de ha, în regiunea Dobrogea din estul României.
Conform lui Cadaval, via sa se află pe un meridian cu potenţial de a produce cel mai bun vin din lume.
În campania de recoltare a strugurilor de anul trecut, s-au fabricat 1 milion de litri, produşi de pe circa 250 de ha.
Astăzi, România produce circa 400 de milioane de litri pe an, în special vinuri tinere şi de masă, o cantitate încă foarte îndepărtată de marii producătocători europeni: Franţa, Italia şi Spania : „Ne aflăm la aproximativ 15 km către nordul Paralelei 45, în timp ce La Rioja (Spania) se află un pic mai spre sud, iar Bordeaux (Franţa) mai către nord„, subliniază Sorin Ignat.
Acest specialist de la crama „Sarica Niculiţel”, gestionată de familia Cadaval, explică astfel paralelismele geografice care există între această regiune şi zonele viticole cele mai cotate şi cele tradiţionale din Europa.
Din această enclavă românească ies vinuri roşii ale varietăţilor Cabernet, Merlot şi Sauvignon, deşi vinul prin excelenţă este Aligote, un vin alb sec.
