Reuniunea miniștrilor de externe ai statelor NATO care se desfăşoară la Bruxelles (6 – 7 decembrie a.c), prima întâlnire la acest nivel după Summit-ul NATO de la Varşovia, a început cu o sesiune la care au participat, alături de omologii lor aliaţi și din Muntenegru, şi miniştrii de externe ai Finlandei şi Suediei, precum şi Înaltul Reprezentant UE, Federica Mogherini. Schimbul de opinii a vizat stadiul şi perspectivele relaţiei NATO – UE. Au fost trecute în revistă progresele înregistrate în cooperarea dintre cele două organizaţii şi modalităţile de punere în aplicare a Declaraţiei comune NATO-UE adoptate la Varşovia, în iulie 2016. La finalul discuţiilor, miniştrii au adoptat o Declaraţie politică prin care au reafirmat angajamentul pentru avansarea parteneriatului strategic NATO-UE şi au convenit peste 40 de măsuri practice de dezvoltare a cooperării între cele două organizaţii, în cele şapte domenii considerate de interes strategic: combaterea ameninţărilor hibride, apărare cibernetică, exerciţii, securitate maritimă, comunicare strategică, dezvoltarea de capabilităţi, consolidarea cooperării şi coordonării, inclusiv din perspectiva dialogului cu industria de apărare, sprijinul acordat partenerilor. Ministrul român de externe a subliniat importanţa complementarităţii eforturilor NATO şi UE şi a valorii adăugate pe care o aduce fiecare dintre cele două organizaţii la gestionarea provocărilor şi ameninţărilor curente.
Cea de-a doua sesiune a fost dedicată rolului NATO în proiectarea stabilităţii dincolo de graniţele sale, care, conform deciziilor Summit-ului de la Varşovia, reprezintă o componentă deosebit de importantă a răspunsului Alianţei la actualele provocări de securitate. Au fost trecute în revistă stadiul şi perspectivele implementării pachetelor de asistenţă pentru diferiți parteneri în cadrul Iniţiativei privind consolidarea capacităţilor de apărare, precum și aspecte legate de sprijinul Alianței pentru Coaliția anti-ISIL, programul de instruire a ofițerilor irakieni și operația Sea Guardian din Marea Mediterană. A fost abordată şi relaţia NATO cu ţările din Balcanii de vest, fiind reiterată importanţa acordată de Alianţă regiunii. Lazăr Comănescu, șeful diplomaţiei române, a subliniat necesitatea unei abordări echilibrate şi cuprinzătoare a NATO în proiectarea stabilităţii, în cadrul căreia modalităţile de acţiune să fie adaptate situaţiei existente în vecinătatea estică şi, respectiv, cea sudică şi intereselor şi nevoilor specifice ale diferitelor ţări partenere. În acest context, oficialul român a subliniat necesitatea continuării unui sprijin activ din partea NATO pentru partenerii estici – Ucraina, Georgia şi R. Moldova – pledând pentru implementarea integrală a pachetelor de asistenţă deja convenite, precum şi pentru identificarea unor noi măsuri care să vină în întâmpinarea nevoilor acestor state de consolidare a rezilienţei naţionale şi de avansare a reformelor în domeniul apărării şi securităţii. A exprimat, totodată, sprijinul României pentru o abordare mai activă a NATO în relaţia cu ţările din Balcanii de Vest, orientată spre obţinerea unor rezultate concrete şi dezvoltarea cooperării cu acestea.
Din discuţii a reieşit angajamentul ferm al tuturor statelor membre pentru menţinerea coeziunii şi solidarităţii NATO, bazate pe o relaţie trans-atlantică puternică, în consolidarea căreia toate statele aliate vor continua să investească, în beneficiul securităţii euro-atlantice şi internaţionale.
