În cadrul reuniunii Trilateralei pe teme de securitate Polonia – România – Turcia, defășurată ieri, a fost subliniată necesitatea continuării politicii „uşilor deschise” a NATO, care să se reflecte în decizii relevante la Summit, în special pentru Muntenegru şi Georgia.
Secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a participat, la Varşovia, la a patra reuniune a Trilateralei pe teme de securitate Polonia-România-Turcia, la nivel de secretar de stat în MAE. Delegaţia poloneză a fost condusă de către Boguslaw Winid, subsecretar de stat, iar cea turcă de către Ahmet Muhtar Gun, subsecretar de stat adjunct pentru afaceri politice bilaterale.
Şefii celor trei delegaţii au discutat contextul desfăşurării alegerilor din 25 mai şi au exprimat sprijinul ferm faţă de integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei.
Agenda reuniunii trilaterale de la Varşovia a vizat o tematică extinsă strategică şi de securitate, cu accent pe situaţia de securitate din Ucraina şi la nivel regional, inclusiv perspectivele de evoluţie după alegerile din 25 mai, cooperarea în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi pregătirea Summit-ului NATO din Marea Britanie din septembrie 2014, consolidarea apărării colective a NATO, apărarea antirachetă, politica NATO a „uşilor deschise”, evoluţiile de interes din spaţiile adiacente celui euroatlantic, precum situaţia din Siria, dosarul nuclear iranian şi activităţi circumscrise politicii externe şi de securitate comune a UE.
Bogdan Aurescu a evidenţiat importanţa acordării sprijinului necesar Ucrainei în contextul crizei ruso-ucrainene, atât prin prisma eforturilor la nivel NATO, cât şi prin implicarea hotărâtă a UE. Oficialul român a subliniat necesitatea reasigurării Aliaţilor estici, cei mai expuşi evoluţiilor imprevizibile din regiune, element important pentru stabilizarea strategică a regiunii Mării Negre şi pentru descurajarea factorilor de instabilitate.
În acelaşi timp, a pledat pentru rolul pozitiv, prezenţa activă şi pe termen lung în regiunea Mării Negre a Alianţei Nord-Atlantice, bazate pe solidaritatea şi coeziunea aliaţilor, precum şi pentru implicarea în ceea ce priveşte răspunsul la provocările la adresa partenerilor estici. În context, a exprimat necesitatea acordării de sprijin substanţial partenerilor estici, mai ales Rep. Moldova şi Georgia, în scopul consolidării parcursului european al acestora.
În cadrul consultărilor trilaterale, a avut loc şi un schimb de opinii cu privire la pregătirea Summit-ului NATO din Marea Britanie, un obiectiv major al reuniunii la vârf din toamna reprezentându-l consolidarea dimensiunii de apărare colectivă a NATO, în contextul ameninţărilor de securitate din vecinătatea Alianţei Nord-Atlantice.
În domeniul apărării antirachetă, Bogdan Aurescu a prezentat progresele realizate în pregătirea amplasării în România a sistemului american de apărare antirachetă, evidenţiind efectuarea cu succes, pe 20 mai, de către Agenţia de Apărare Antirachetă a SUA, a primului test al Aegis Ashore cu tipul de interceptor SM-3 Block IB, care va fi instalat la Baza Deveselu. Cele trei delegaţii au exprimat susţinere pentru progrese notabile în domeniul capabilităţilor antirachetă ale NATO.
Consultările au abordat şi chestiunea participării Turciei la activităţi circumscrise politicii externe şi de securitate comune a UE, atât România, cât şi Polonia considerând că partea turcă poate fi un partener valoros pentru angajamentul operaţional al UE în diferite teatre.
Discuţiile au evidenţiat, şi cu această ocazie, valoarea adăugată a dialogului dintre cele trei state situate în aceeaşi zonă geostrategică, valenţele coordonării pe teme de interes atât în cadru bilateral şi trilateral, cât şi în sprijinul politicilor Alianţei Nord-Atlantice, precum şi oportunităţile pentru aprofundarea în continuare a schimburilor de vederi dintre acestea.
Şefii delegaţiilor au subliniat, totodată, importanţa colaborării trilaterale în format parlamentar, salutând rezultatele pozitive ale primei reuniuni a şefilor Comisiilor de Politică Externă din Parlamentele naţionale ale celor trei ţări, desfăşurată la Bucureşti, pe 7 mai, cu adoptarea unei Declaraţii parlamentare trilaterale.
