România rămâne, în continuare, o ţară de tranzit pentru migranţii ilegali

România rămâne, în continuare, o ţară de tranzit pentru migranţii ilegali

118
0

 Anul trecut, la frontiera cu Serbia au fost depistate cele mai multe fapte de natură penală

În 2017, Poliţia de Frontieră Română a urmărit îndeplinirea atribuţiilor conferite de legislaţia naţională în vigoare, atât în ceea ce priveşte optimizarea supravegherii şi controlului la frontieră, cât şi combaterea eficientă a infracţionalităţii transfrontaliere.

Valorile de trafic înregistrate în punctele de control de trecerea frontierei au fost de aproximativ 700.000 treceri persoane (49.200.000 cetăţeni U.E. şi 10.500.000 cetăţeni non-U.E.) şi 16.150.000 mijloace de transport.

În comparaţie cu 2016, valorile de trafic pentru persoanele care au trecut frontiera României au crescut, în ansamblu, cu 6%, dar pe secţiuni de frontieră s-a constatat o creştere semnificativă la graniţa cu Bulgaria cu aproximativ 30% şi la frontiera aeriană de 20%.

A fost suplimentat numărul de posturi în cinci puncte ale poliției de frontieră aeroportuare – Cluj, Timișoara, Iași, Craiova și Bacău, având în vedere creşterea valorilor de trafic.

La frontiera româno-bulgară a fost inaugurat Punctul de Trecere a Frontierei Lipnița, deschiderea acestuia înscriindu-se în sfera consolidării relaţiilor bilaterale dintre cele două state, răspunzând dezideratelor acestora de promovare şi susţinere a intereselor comune, respectiv au fost deschise în regim temporar 10 puncte de trecere la frontiera româno-ungară.

În 2017 au fost constatate 591 fapte ilegale din care 8.436 infracţiuni şi 8.155 contravenţii.

Cele mai multe infracţiuni descoperite au vizat tentativa sau trecerea ilegală a frontierei (2.852 fapte), urmate de infracţiunile de natură economico-financiară, inclusiv contrabanda cu bunuri (1.264 fapte) şi braconajul piscicol (727 fapte).

Anul trecut, la frontiera cu Serbia au fost depistate cele mai multe fapte de natură penală, numărul acestora reprezentând 22,4% din numărul de infracţiuni constatate la frontiera României, iar cele mai multe sancţiuni contravenţionale au fost aplicate la frontiera cu R. Moldova (32,9% din numărul total).

În 2017 nu s-a permis intrarea în ţară unui număr de 5.462 cetăţeni străini ca urmare a neîndeplinirii condiţiilor legale de intrare în ţară. Principalele motive pentru care a fost dispusă măsura de nepermitere a intrării în ţară au fost: nu deţine o viză valabilă sau un permis de şedere valabil, respectiv nu posedă documentaţia necesară pentru a justifica scopul şi condiţiile de şedere.

De asemenea, în urma controalelor desfăşurate nu s-a permis intrarea în ţară pentru 105 cetăţeni străini care erau semnalaţi ca o ameninţare pentru ordinea publică, siguranţa naţională, sănătatea publică sau relaţiile internaţionale.

Totodată, la controlul de frontieră au fost depistate 132.800 alerte Schengen ori naționale, respectiv au fost predate autorităţilor competente 2.824 persoane, cetăţeni români şi străini, date în urmărire generală.

Pe linia migraţiei ilegale, poliţiştii de frontieră au depistat în zona de competenţă 5.846 cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera, din care 2.840 pe sensul de intrare în ţară şi 3.006 pe sensul de ieşire, mare parte dintre ei acţionând ilegal la frontieră organizaţi în grupuri de migranţi, cu sprijinul unor traficanţi. Au fost depistate 738 grupuri de migranţi si 239 călăuze/transportatori, cetăţeni români şi străini, implicate în sprijinirea migranţilor în încercarea de a trece ilegal frontiera.

4.706 au fost depistați acționând ilegal la frontiera verde, 683 dintre migranții depistați au încercat să treacă ilegal frontiera ascunși în mijloace de transport, iar celelalte 457 de persoane au fost depistate încercând să treacă ilegal folosindu-se de alte metode (documente de călătorie și vize false, substituire de persoană, evitarea controlului de frontieră etc.)

600 persoane au solicitat acordarea statutului de azilant la structurile politiei de frontieră, fiind predate reprezentanților Inspectoratului General pentru Imigrări pentru întreprinderea măsurilor legale.

De asemenea, în perioada de referinţă, în peste 1.000 de cazuri s-a intervenit pentru prevenirea intrării ilegale a migranților la frontiera româno-sârbă.

În ceea ce priveşte naţionalitatea persoanelor depistate în tentativă de trecere ilegală a frontierei, se constată că cei mai multi cetăţeni provin din Irak, Siria, Pakistan, Iran, Afganistan, Turcia, Kosovo, India, Albania şi Bangladesh.

România rămâne, în continuare, o ţară de tranzit pentru migranţii ilegali, în drumul acestora spre statele din Vestul Europei.

Chiar dacă indicatorii statistici arată o creştere a numărului de migranţi faţă de anul 2016 (când au fost 1.624 de cetăţeni străini care au încercat să treacă ilegal frontiera), România, comparativ cu frontierele altor state U.E., nu s-a confruntat cu un aflux masiv de persoane care încearcă să treacă fraudulos graniţa, situaţia fiind eficient gestionată şi este atent monitorizată in continuare.

Dacă la frontiera cu Serbia presiunea migraţionistă a fost relativ constantă pe tot parcursul anului, în a doua parte a anului trecut a fost testată şi ruta de la Marea Neagră. Astfel, la Marea Neagră s-au înregistrat şase cazuri, în care 537 de migranți din Irak, Iran, Pakistan, Siria şi Afganistan, bărbaţi, femei şi copii, au încercat să ajungă ilegal în România, din Turcia, cu ajutorul a şase ambarcaţiuni.

Intervenţiile au fost dificile pentru poliţiştii de frontieră din cadrul Gărzii de Coastă, având în vedere că persoanele în cauză se aflau în pericol, din cauza ambarcaţiunilor supraaglomerate sau a condițiilor meteo nefavorabile. În toate cazurile au fost declanşate acțiuni S.A.R. (search and rescue) care s-au finalizat cu aducerea în siguranță a celor aflați la bord, în porturile românești, unde au fost demarate procedurile specifice în astfel de situații (asistență medicală, identificare, înregistrare, amprentare etc.). De asemenea, au fost facute cercetări sub coordonarea procurorilor, fiind identificate la bordul celor şase ambarcaţiuni, pe lângă numărul total de migranţi, 12 traficanţi ai grupurilor de migranți (cetățeni turci, un cetățean bulgar, un sirian, un irakian și un cetățean cipriot), care au fost prezentați instanței, în prezent aceştia fiind arestaţi preventiv.

Pe linia prevenirii și combaterii contrabandei cu bunuri

Au fost constatate 53 infracţiuni de natură economico-financiară şi 1.211 infracţiuni de contrabandă şi fraudă vamală, valoarea bunurilor confiscate fiind de 109,5 milioane lei. Au fost depistate 253 persoane în trecere sau tentativă de trecere ilegală a frontierei asupra cărora au fost descoperite bunuri care făceau obiectul contrabandei sau traficului ilegal cu bunuri.

Au fost reţinute în vederea confiscării 4,9 milioane pachete ţigări, cu o valoare aproximativă de 47 de milioane lei, peste 500 kg tutun şi au fost identificate şi destructurate 38 grupuri organizate în vederea săvârşirii infracţiunii de contrabandă cu ţigări, în care au fost implicate 163 persoane.

La 1 decembrie 2017 a fost  revizuit Programul național aferent Fondului pentru Securitate Internă componenta Frontiere și Vize 2014 – 2020 prin suplimentarea fondurilor alocate cu suma de 18.500.000 euro la Acțiunea Specifică pentru echipamente Frontex, pentru achiziţionarea a trei şalupe de intervenţie şi o navă maritimă de patrulare, care pot fi detaşate în cadrul operaţiunilor comune FRONTEX.

Priorități 2018

Pentru 2018, Poliţia de Frontieră Română îşi propune implementarea măsurilor ce vizează domeniul frontierei cuprinse în strategiile naţionale, precum şi actele normative comunitare, după cum urmează:

Asigurarea şi menţinerea unui nivel înalt de supraveghere şi control la frontieră şi în spaţiul de liberă circulaţie, inclusiv prin introducerea și utilizarea unor tehnologii moderne, la nivelul standardelor europene, în funcție de necesitățile operative;

Monitorizarea şi evaluarea în permanenţă a modului de acţiune privind controlul frontierei de stat, urmărind respectarea prevederilor aquis-ului Schengen, precum şi implementarea recomandărilor experţilor europeni;

Susţinerea şi promovarea marilor proiecte europene strategice în materie de management al frontierelor externe şi imigraţiei, respectiv elaborarea unor politici eficiente în aceste domenii;

Desfăşurarea activităţilor necesare pentru absorbţia la un nivel maxim a fondurilor comunitare nerambursabile destinate securizării frontierei externe a Uniunii Europene;

Menţinerea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare / cooperare, atât în plan intern, cât şi în plan internaţional cu autorităţile cu atribuţii în managementul frontierelor şi cu structurile similare din celelalte state membre ale Uniunii Europene, ţări vecine şi terţe;

Asigurarea resurselor umane, materiale şi logistice necesare implementării managementului integrat al frontierei;

Dezvoltarea competenţelor profesionale, precum şi menţinerea la un nivel ridicat al gradului de pregătire al personalului propriu, în vederea aplicării corecte a legislației naționale și comunitare;

Asigurarea transparenței instituționale și a deschiderii către cetățean, cu respectarea legislației în vigoare;

Dezvoltarea Unității Naționale de Informații privind Pasagerii.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ