România este evidențiată ca exemplu pozitiv în Raportul anual pe anul 2025 al Comitetului Miniștrilor al Consiliului Europei privind supravegherea executării hotărârilor și deciziilor Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Ministerul Afacerilor Externe salută concluziile raportului care reflectă progresele semnificative înregistrate de România în implementarea hotărârilor instanței europene.
Potrivit raportului, România a înregistrat cea mai importantă scădere dintre toate statele membre ale Consiliului Europei atât la nivelul numărului total de cauze pendinte, cât și al cauzelor de impact (“leading cases”) aflate în supraveghere. Acest rezultat reflectă eforturile susținute ale autorităților române de consolidare a capacității interne de implementare a hotărârilor CEDO.
Raportul evidențiază, totodată, rolul activ al României în contextul creșterii importanței strategice a executării hotărârilor Curții, pe fondul complexității cauzelor aflate pe rol la nivelul CEDO.
În plan general, în cursul anului 2025, Comitetul Miniștrilor a închis un număr total de 949 de cauze, în creștere cu 6,2% față de anul precedent. Dintre acestea, 194 au fost cauze de impact – care implică adesea modificări legislative sau schimbări de practici judiciare menite să prevină repetarea unor încălcări similare.
România se alătură statelor membre care și-au intensificat eforturile în direcția respectării standardelor europene în domeniul drepturilor omului și al statului de drept. Ministerul Afacerilor Externe reafirmă angajamentul ferm al României față de implementarea deplină și efectivă a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului, ca expresie a respectului pentru valorile fundamentale promovate de Consiliul Europei.
Agentul Guvernamental pentru CEDO va continua să susțină și să coordoneze, în colaborare cu instituțiile naționale competente, demersurile necesare pentru implementarea integrală a hotărârilor CEDO, contribuind astfel la consolidarea statului de drept și la protecția efectivă a drepturilor cetățenilor.
Un alt indicator relevant al progresului înregistrat de România îl reprezintă evoluția pozitivă a României în clasamentul cererilor pendinte/pe rolul CEDO. Astfel, reducerea semnificativă a numărului de cauze aflate pe rolul CEDO plasează România, pentru prima dată, pe locul 7 între statele membre față de locul 4 la finalul anului 2024. Această îmbunătățire importantă reflectă eforturile sistematice ale autorităților române și ale agentului guvernamental pentru CEDO de reducere a numărului de cauze pe rol și de soluționare a problemelor structurale identificate de Curte.
În acest sens, se remarcă pronunțarea a 17 decizii de inadmisibilitate privind 925 de cereri întemeiate pe articolul 3 din Convenție, referitoare la condițiile de detenție din România. Aceste decizii reflectă aplicarea jurisprudenței recente a Curții, în special a soluției pronunțate în cauza Văscăuțanu c. României în care CEDO a analizat și validat caracterul efectiv al remediului preventiv reglementat de Articolul 56 din Legea nr. 254/2013, privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, constând în posibilitatea introducerii unei plângeri în fața judecătorului de supraveghere a privării de libertate când persoanele private de libertate reclamă că se află în condiții necorespunzătoare de detenție.
