În 2023 România a alocat doar 3% din PIB, față de o medie europeană de 4,7%, arată datele publicate de Eurostat, ceea ce plasează țara noastră pe ultimul loc în UE în ceea ce privește cheltuielile publice pentru educație raportate la PIB.
Datele includ cheltuielile pentru educație de la nivel preșcolar până la învățământul superior. La nivelul Uniunii Europene, ponderea de 4,7% din PIB a rămas neschimbată față de 2022.
Suedia, cu 6,8% din PIB, are cele mai mari cheltuieli pentru educație, fiind urmată de Finlanda (6,3%) și Belgia (6,2%0.
Mai mult decât România alocă și Grecia (3,3%) și Malta (3,4%).
Față de 2020, când cheltuielile pentru educație au ajuns la 5% din PIB la nivelul UE – cel mai ridicat nivel înregistrat de la începutul colectării acestor date, în 2012 –, ponderea a scăzut cu 0,3%.
România se află în partea de jos a clasamentului și atunci când sunt analizate investițiile în infrastructura educațională. Cheltuielile de capital au reprezentat mai puțin de 5% din totalul sumelor destinate instituțiilor de învățământ.
Prin comparație, în Grecia, Ungaria, Țările de Jos, Slovacia, Polonia, Estonia și Luxemburg, investițiile au reprezentat cel puțin 10% din totalul cheltuielilor pentru instituțiile de învățământ.
În mai mult de jumătate dintre statele pentru care există date, cea mai mare parte a banilor cheltuiți de instituțiile de învățământ a mers către salariile profesorilor.
