În contextul implementării revizuirii guvernanței economice, Comisia a prezentat miniștrilor proiecte de recomandări ale Consiliului privind planurile fiscal-structurale pe termen mediu ale a 21 de state membre.
În ceea ce privește discuțiile referitoare la procedura de deficit excesiv, miniștrii au avut un prim schimb de opinii cu privire la proiectele de recomandări ale Consiliului pentru Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia, România și Slovacia, cu privire la modul de remediere a deficitelor acestora.
România este printre cele cinci state membre cărora li s-a acceptat o perioadă de ajustare de 7 ani în loc de 4.
Ca procedură, dacă deficitul public și datoria publică depășesc valoarea de referință de 3% și, respectiv, cea de 60% din PIB, Comisia transmite statelor membre o traiectorie de referință diferențiată și bazată pe riscuri, exprimată în termeni de cheltuieli nete multianuale. Statele membre care respectă valorile de referință pot solicita Comisiei informații tehnice privind soldul primar structural necesar pentru a se asigura că deficitul lor nominal este menținut sub nivelul de 3% din PIB.
Traiectoria garantează faptul că, după o perioadă de ajustare bugetară, datoria publică a statelor membre se înscrie pe o traiectorie plauzibil descendentă sau rămâne la niveluri prudente, de sub 60% din PIB pe termen mediu. În plus, obiectivul său este să garanteze că orice deficit public este adus și menținut sub 3% din PIB.
Perioada standard de ajustare bugetară este de patru ani. Cu toate acestea, statele membre pot solicita o perioadă de ajustare mai lungă, de până la șapte ani. Această prelungire este permisă dacă statul membru în cauză realizează reforme și investiții care îmbunătățesc reziliența și potențialul de creștere, sprijină sustenabilitatea bugetară și abordează prioritățile comune ale UE, cum ar fi tranziția verde și cea digitală, securitatea energetică sau consolidarea capabilităților de apărare.
Traiectoria de referință trebuie să țină cont de sustenabilitatea datoriei și de reziliența deficitului.
O altă temă a discuțiilor miniștrilor de finanțe a vizat reforma vamală, propusă prin pachetul legislativ al Comisiei Europene din mai 2023.
România a susținut că trebuie găsit cât mai curând posibil un compromis cu privire la înfiinţarea Autorității Vamale a UE și a Centrului de Date Vamale, soluții care vor reduce costurile și vor moderniza comerțul.
Reforma vamală va veni cu beneficii directe pentru oameni: costuri vamale reduse, acces mai ușor la piețele internaționale pentru afaceri locale, eliminarea blocajelor birocratice și controale mai eficiente.
În ceea ce privește impozitarea energiei, în prezent se lucrează la o nouă directivă care să taxeze energia în acord cu obiectivele de mediu și climă.
Poziția României este că în acest proces nu trebuie neglijat echilibrul între obiectivele climatice, specificul fiecărui stat membru și competitivitatea UE.
În ceea ce privește indexarea nivelurilor minime ale accizei, opinia României este că sunt necesare discuții suplimentare, pentru a nu introducere un mecanism adițional, pe lângă cel deja existent la nivel național.
România va sprijini continuarea discuțiilor sub președinția Poloniei pentru a ajunge la un acord.
