Acasă Europa Românii cred că pot identifica știrile false

Românii cred că pot identifica știrile false

Grupul de experți la nivel înalt format de Comisia Europeană pentru studierea și combaterea fenomenului știrilor false pledează pentru mai multă transparență din partea platformelor online

Într-un raport transmis comisarului pentru economia digitală și societatea digitală, Mariya Gabriel, Grupul de experți propune o definiție a fenomenului și face o serie de recomandări.

Raportul Grupului de experți la nivel înalt se concentrează în special pe problemele legate de dezinformarea online, și mai puțin pe știrile false. Experții au evitat în mod intenționat expresia „știri false”, întrucât au considerat-o neadecvată pentru a reflecta complexitatea fenomenului dezinformării, acesta din urmă presupunând și conținuturi în care se prezintă informații neadevărate alături de fapte dovedite.

Raportul definește dezinformarea ca fiind informațiile false, inexacte sau înșelătoare care sunt concepute, prezentate și promovate în scopul de a obține un profit sau de a cauza intenționat un prejudiciu public. Acest fenomen poate amenința procesele și valorile democratice și poate viza în mod specific diferite sectoare, cum ar fi sănătatea, știința, educația și finanțele. Raportul subliniază necesitatea implicării tuturor părților relevante în orice acțiune întreprinsă și recomandă, în primul rând, autoreglementarea.

Pentru a contracara dezinformarea, grupul recomandă promovarea educației în domeniul mass-media, dezvoltarea de instrumente care să fie puse la dispoziția utilizatorilor și a jurnaliștilor pentru a combate dezinformarea, protejarea diversității și a viabilității mass-mediei europene de știri și continuarea activității de cercetare privind impactul dezinformării în Europa.

De asemenea, grupul pledează pentru adoptarea unui cod de principii la care să adere platformele online și rețelele de socializare. Unul dintre cele 10 principii de bază enunțate în raport pe care ar trebui să le respecte platformele online este transparența, aceasta fiind asigurată prin explicarea modului în care algoritmii selectează știrile prezentate. În cooperare cu organele de presă europene, platformele online sunt, de asemenea, încurajate să ia măsuri eficace pentru a îmbunătăți vizibilitatea știrilor fiabile și de încredere și să faciliteze accesul utilizatorilor la acestea.

Aceste măsuri sunt deosebit de importante în preajma alegerilor. În sfârșit, grupul recomandă instituirea unei coaliții formate din mai multe părți interesate, pentru a se asigura că măsurile convenite sunt puse în aplicare, monitorizate și revizuite cu regularitate.

Românii se numără printre națiunile care se informează cel mai puțin din presa scrisă (36%), în schimb urmăresc emisiunile tv(93%). Ungaria este singura țară din UE unde ponderea celor care își iau informațiile de la televizor este mai mare decât în România: 94%.

Eurobarometru arată că peste jumătate dintre respondenții români folosesc rețelele de socializare cel puțin o dată pe zi, în timp ce 27% − rareori sau chiar niciodată.

Activitățile preferate în social media sunt de a citi sau viziona conținutul postat de prieteni (55% dintre respondenții români) și, într-o proporție mult mai mică, (33%), de a posta conținut pe care l-au găsit singuri pe internet.

O proporție și mai mică (24%) redistribuie conținutul primit de la prieteni.

Mai puțin de jumătate din respondenții din România afirmă că au încredere în informațiile din reviste sau ziare tipărite (45%). Procentul scade îngrijorător în Ungaria, la doar 33%.

12% dintre români nu au încredere deloc în informațiile din ziare sau reviste tipărite, în timp ce, la nivel european, procentul se situează la 8%.

Nici presa online nu este văzută cu ochi mai buni: 37% dintre români au încredere în informațiile pe care le iau din media online, în timp ce 32% nu au încredere, în diferite grade, în această sursă.

Doar 5% dintre români spun că au încredere totală în informațiile pe care le iau de pe rețelele de socializare, în timp ce 13% nu au încredere deloc în aceste informații.

Gradul cel mai mare de încredere este pentru informațiile primite prin intermediul televiziunilor (66%), aflate la egalitate cu radioul.

În medie, 71% dintre respondenți spun că pot recunoaște o informație falsă ori propagandistică, iar mai mult de o treime spun că vin în contact în fiecare zi cu știri false.

Dintre respondenții români, 41% susțin că vin zilnic în contact cu informații false, procentul depășind ușor media europeană. Mult mai mulți, 79%, au încredere că pot deosebi știrile care prezintă realități deformate sau modificate intenționat.

În medie, cetățenii UE consideră în proporții covârșitoare că fenomenul fake news este o problemă în țara lor (85%) și pentru sistemele democratice, în general.

În opinia acestora, responsabili pentru stoparea fenomenului ar fi jurnaliștii (49%), în timp ce aproape 40% așteaptă soluții și reglementări din partea propriilor guverne. Pe ultimul loc în topul responsabilității este managementul televiziunilor.

Rezultatele Eurobarometrului pot fi consultate AICI