În această toamnă, în Ungaria au loc alegerile autoguvernărilor de naţionalitate, semnalează Foaia Românească. În perioada următoare, preşedintele Ungariei, Áder János, ar putea face publică data alegerilor de autoguvernări locale, dacă scrutinul ar avea loc în prima duminică a lunii octombrie, pe 6 octombrie 2019. În urmă cu cinci ani, alegerile au avut loc în a doua duminică din octombrie, dar în 2010 şi în 2006 acestea s-au ţinut în prima duminică a lunii octombrie. Unele surse arată însă că preşedintele Janos va alege, cel mai probabil, pentru alegeri, data de 13 octombrie 2019.
În aceeaşi zi cu alegerile locale vor avea loc şi alegerile consilierilor din autoguvernările de naţionalitate, dar acestea vor fi anunţate de Biroul Electoral Naţional (şi nu de preşedintele ţării), care va stabili şi lista localităţilor în care se vor putea ţine alegeri minoritare.
Potrivit sursei citate, până în acest moment sunt 4.780 români înregistraţi în Ungaria, mai puţin comparativ cu numărul românilor înregistrați pentru alegerile din 2014 (5.277).
Alegeri minoritare româneşti se vor putea ţine în 168 de localităţi
La fel ca acum cinci ani, alegeri minoritare se vor ţine numai în localităţile în care, la ultimul recensământ din 2011, cel puţin 25 de persoane s-au declarat aparţinători ai aceleiaşi naţionalităţi. Alegătorii de naţionalitate se pot înscrie în registrul electoral până în cea de-a 16-a zi dinaintea datei alegerilor. Cei care nu se vor înscrie până atunci sau nu s-au înregistrat pentru alegerile anterioare nu vor putea vota pentru consilierii de naţionalitate şi nu vor putea fi nici candidaţi. Conform datelor recensământului din 2011, se vor putea ţine alegeri minoritare în 2.715 localităţi din Ungaria. Cele mai multe autoguvernări (1383) vor putea alege şi forma ţiganii, iar cele mai puţine (10) slovenii. Românii vor avea dreptul de a înfiinţa autoguvernări în 168 de localităţi.
Dacă numărul românilor înregistrați ar crește la 5.000 de români, minoritatea română din Ungaria ar putea avea 23 de deputaţi în Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria (ATRU).
De menționat că și în 2014, în momentul anunţării datei alegerilor (iulie 2014), numărul românilor înregistraţi a fost sub 5.000, astfel Autoguvernarea pe Ţară a putut fi alcătuită doar de 15 membri.
Ca și în urmă cu cinci ani, toate alegerile minoritare se vor ţine în același timp, adică atât cele de autoguvernări locale, teritoriale, cât şi cele de nivel naţional. Fiecare alegător va putea să-şi exprime opţiunea pentru diferitele organizaţii de naţionalitate, care vor primi mandate direct proporţional cu voturile obținute.
Conform legilor ungurești, fiecare minoritate, inclusiv românii, își alege un organism reprezentativ care să-i reprezinte interesele. Organismul care reprezintă interesele minorității române se numește Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria (AȚRU). Ședința de constituire a AȚRU a avut loc în 22 martie 2007. Ședința s-a ținut în limba maghiară, în ciuda protestelor unei părți din deputați care au cerut să se vorbească românește.
Potrivit datelor Ambasadei României în Ungaria, comunitatea românească istorică din Ungaria este concentrată în zona de est a Ungariei (lângă frontiera cu România) şi în zona capitalei Budapesta.
Conform rezultatelor oficiale ale recensământului organizat în anul 2001, în Ungaria trăiesc 7.995 de români, cu 25% mai puțin față de recensământul din 1990 – 10.740 de români.
Totodată, recensământul din 2001 menţionează că 5.998 români s-au declarat a fi ortodocşi, enoriaşi ai Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. Alte religii întâlnite în cadrul comunităţii sunt baptistă, penticostală şi greco-catolică.
Potrivit statisticilor prezentate de Wikipedia la recensământul din 2011, numărul românilor a crescut substanțial (de 3 ori) față de 2001 când se declaraseră doar 8.000 de etnici români.
În Ungaria trăiesc 13.886 de cetățeni cu limba maternă româna, iar 26.345 de persoane sunt cetățeni de naționalitate română.
