La invitația Franței, ministrul Agriculturii Florin Barbu a avut o întrevedere cu omologul său francez Annie Genevard pentru a discuta despre Acordul de liber schimb UE–MERCOSUR și viitorul Politicii Agricole Comune (PAC).
În cadrul discuțiilor, ministrul Florin Barbu a propus o prorogare de cel puțin doi ani a aplicării Acordului MERCOSUR, pentru a permite statelor membre să realizeze o analiză detaliată a efectelor asupra competitivității agriculturii europene și asupra siguranței alimentare.
La rândul său, ministrul francez Annie Genevard a propus inițierea unei declarații comune de opoziție față de forma actuală a acordului, care să reflecte preocupările legitime ale fermierilor europeni.
România și Franța au convenit asupra semnării acestei declarații comune care urmează să fie transmisă Comisiei Europene. Inițiativa este susținută și de Italia, Austria, Polonia și Ungaria, care și-au exprimat intenția de a adera la demers.
În ceea ce privește viitorul Politicii Agricole Comune, cei doi miniștri au susținut menținerea unei politici agricole distincte de celelalte fonduri europene, structurată pe doi piloni clari și beneficiind de un buget adecvat, capabil să răspundă nevoilor reale ale fermierilor europeni.
Totodată, au pledat pentru simplificarea substanțială a regulilor de implementare, astfel încât fermierii să poată accesa fondurile europene mai ușor, fără birocrație excesivă, iar administrațiile naționale să aibă o marjă mai mare de flexibilitate în aplicarea politicilor.
Tratatul comercial UE-Mercosur a fost negociat aproape 25 de ani. În 2019 se ajunsese la o variantă agreată de cele două blocuri comerciale, dar aplicarea acordului s-a blocat din cauza politicii de mediu promovată de președintele brazilian Jair Bolsonaro.
În decembrie 2024, președintele Comisie Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat, la Montevideo, împreună cu omologii săi din cele patru țări Mercosur (președintele brazilian Lula, președintele argentinian Milei, președintele Paraguayan Peña și președintele Uruguayan, Lacalle Pou) finalizarea negocierilor pentru un acord de parteneriat UE-Mercosur. Scopul principal al acordului este creșterea comerțului și a investițiilor între UE și statele Mercosur prin eliminarea sau reducerea taxelor vamale în schimbul de mărfuri.
Franța se opune ferm acordului comercial care ar permite țărilor din Mercosur să exporte 99.000 de tone de carne de vită în plus către UE, cu o taxă de 7,5%. Ministrul francez al Agriculturii, Annie Genevard, s-a opus în mod public acordului, invocând riscuri de defrișare și preocupări vizând sănătatea legate de carnea tratată cu hormoni. Președintele francez Emmanuel Macron a cerut modificarea acordului și introducerea unor garanții că produsele importate respectă aceleași standarde ca și cele produse în Europa.
Acordul prevede scutirea de taxe pentru alte 180.000 de tone de carne de pasăre, 45.000 de tone miere, 60.000 de tone orez și chiar 180.000 de tone de zahăr. Fermierii europeni explică faptul că sunt nevoiți să suporte costuri mai mari din cauza necesității de a respecta standardele europene extrem de stricte privind siguranța alimentară, bunăstarea animalelor și a mediului și de faptul că plătesc salarii mai mari decât fermierii din America de Sud.
Argumentele producătorilor agricoli europeni pot sta în picioare, dar să nu uităm că în ultimii ani, în special după începerea războiului din Ucraina, fermierii europeni, aproape fără excepție, refuză orice concurență pe piața internă, fie că ea vine din Ucraina, din America de Sud sau chiar din statele membre ale Uniunii Europene.
De reducerile tarifare vor beneficia numai produsele considerate a fi originare. Mai precis, cele care îndeplinesc regulile de origine preferențială prevăzute de Protocolul de Origine al Acordului de liber schimb UE – Mercosur.
Un alt aspect important îl va reprezenta modalitatea de dovedire a originii pentru schimburile între UE și aceste state. Pentru început, pentru mărfurile originare din Mercosur și importate în UE vor fi acceptate și certificate de origine pe o perioadă tranzitorie de 3 ani de la data semnării acordului. Companiile europene care vor dori să emită o declarație de origine la exportul către țările Mercosur vor trebui cel mai probabil să se înregistreze în Registrul Exportatorilor Înregistrați (REX) conform regulilor aplicabile în Uniunea Europeană. Sistemul REX mai este aplicabil în prezent și în schimburile dintre UE și Canada, Marea Britanie sau Japonia și permite auto-certificarea originii mărfurilor, pe baza unei autorizații obținute de la autoritățile vamale din Statul Membru de export.
Bunurile originare din UE şi exportate către statele Mercosur sunt supuse unor taxe vamale cuprinse între 14% și 35%. De exemplu, autoturismele și piesele de schimb (unde România excelează), chimicalele, produsele farmaceutice, produsele textile, produsele alimentare (de ex. vinuri, ciocolată, băuturi răcoritoare) sunt puțin tranzacționate între UE și aceste state din cauza barierelor tarifare mari și chiar restrictive (sub formă de măsuri de salvgardare pentru anumite produse).
Potrivit datelor statistice europene, în 2022 România a exportat către Brazilia mărfuri în valoare de 179 milioane euro. De asemenea, în același an importurile României de mărfuri originare din Brazilia însumau aproximativ 442 milioane euro. Tot în 2022 România a exportat în Argentina mărfuri în valoare de 40 milioane euro. Schimburile bilaterale cu Paraguay și Uruguay au fost nesemnificative, chiar inexistente potrivit datelor statistice furnizate de Uniunea Europeană.
Potrivit calculelor de la Bruxelles, Acordul ar crea o piață de 780 de milioane de oameni și ar economisi peste 4 miliarde de euro anual pentru companiile europene. Cu toate acestea, pentru Europa, nu câștigurile economice sunt cele care fac ca acordul să fie mai atractiv, ci semnificația strategică într-un moment în care UE are dispute comerciale cu cei doi principali parteneri comerciali ai săi, Statele Unite și China.
Schimburile comerciale dintre cele două grupuri sunt extrem de semnificative. Potrivit datelor Comisiei Europene, în 2023 exporturile europene către cele patru țări din Mercosur se ridicau la 55,7 miliarde de euro (în același an exporturile către Statele Unite au fost de nouă ori mai mari, ajungând la 502 miliarde de euro), în timp ce cele ale Mercosur către UE s-au ridicat la 53,7 miliarde de euro. Majoritatea exporturilor Mercosur constau în alimente și animale vii (32,4% din totalul exporturilor) sau minerale (29,6%) în 2023.
Aplicarea Acordului UE-MERCOSUR ar putea însemna pentru consumatorul român punerea pe piață a unor produse la prețuri mai mici, ceea ce ar intra în contradicție cu intersele fermierilor, producătorilor și comercianților din România. Aceștia din urmă vând o marfă mai scumpă, invocând derințele și standardele de producție ale UE.
