Secretarul de stat Ionuț-Sorin Banciu a condus delegația României la Consiliul Mediu de la Luxemburg, reuniune organizată de Președinția ungară a Consiliului UE.
Pe agenda reuniunii s-au aflat subiecte precum adoptarea concluziilor privind pregătirile pentru cea de-a 29-a Conferință a Părților (COP 29) la Convenția-Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC) și a concluziilor referitoare la Convenția privind diversitatea biologică (CBD). De asemenea, au avut loc și schimburi de opinii legate de pregătirea celei de a cincea sesiuni a Comitetului interguvernamental de negociere în vederea elaborării unui instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind poluarea cu materiale plastice (INC-5) și de implementarea Strategiei UE privind substanțele chimice.
Legat de Concluziile Consiliului privind pregătirile pentru cea de-a 29-a Conferință a Părților (COP 29) la Convenția-Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC), care va avea loc în Baku (Azerbaidjan), în perioada 11 noiembrie-22 noiembrie 2024, demnitarul român a subliniat că este important să fim ambițioși, dar și să rămânem ancorați în realitatea economică și socială:
„Ambițiile climatice trebuie combinate cu realitățile economice și sociale naționale, promovând în același timp o tranziție energetică justă și sustenabilă. România va continua să colaboreze constructiv sprijinind soluții care să contribuie la atingerea obiectivelor climatice globale, cu respectarea particularităților fiecărui stat membru”.
În ceea ce privește concluziile referitoare la Convenția privind diversitatea biologică (CBD), secretarul de stat român a punctat că la COP16 este important să se agreeze un plan concret pentru atingerea obiectivelor globale la care România s-a angajat în 2022:
„Un alt aspect important care va conduce la îndeplinirea obiectivelor asumate este consolidarea legăturii dintre schimbările climatice și biodiversitate și integrarea aspectelor legate de biodiversitate în toate politicile și sectoarele din societate și economie. În acest sens, recunoaștem rolul soluțiilor bazate pe natură ca și componente integrante ale strategiilor pentru reziliența ecosistemelor și dezvoltarea durabilă care să contribuie la adaptarea la efectele schimbărilor climatice”. Această reuniune va avea loc în Columbia, în perioada 21 octombrie-1 noiembrie 2024.
În cadrul schimbului de opinii legat de pregătirea celei de a cincea sesiuni a Comitetului interguvernamental de negociere în vederea elaborării unui instrument internațional obligatoriu din punct de vedere juridic privind poluarea cu materiale plastice (INC-5), secretarul de stat Ionuț-Sorin Banciu a subliniat că România susține acțiunea colectivă pentru dezvoltarea unui viitor instrument internațional de combatere a poluării cu plastic.
„Obiectivul nostru comun trebuie să fie crearea unei noi realități în ceea ce privește reducerea poluării cu plastic. Poluarea cu plastic nu cunoaște granițe, este o problemă transnațională care dăunează grav atât sănătății umane, cât și ecosistemelor marine. Prin urmare, dezvoltarea unui instrument global dedicat nu este doar o chestiune de urgență, ci este o necesitate. Totodată, este important să se ne asigurăm că materialelor plastice produse vor fi mai sigure pentru sănătatea populație și reciclate în condiții de siguranță”, a subliniat secretarul de stat Ionuț-Sorin Banciu.
Un alt schimb de opinii a avut loc pe tema implementării Strategiei UE privind substanțele chimice. În cadrul acestei sesiuni, secretarul de stat Ionuț-Sorin Banciu a precizat importanța echilibrării obiectivelor ambițioase ale diverselor inițiative programatice și strategice ale UE cu efectele transformării pentru industria chimică, dar fără a pierde din vedere protecția sănătății umane și a mediului:
„România susține continuarea implementării măsurilor din strategia UE privind substanțele chimice și mai ales a revizuirii Regulamentului REACH pentru îmbunătățirea și simplificarea regulamentului în vigoare, prin reformarea autorizării, restricționării și a evaluării substanțelor, precum și pentru facilitarea comunicării în lanțurile de aprovizionare. Întrucât există o interconexiune între substanțele chimice și schimbările climatice, este necesară dezvoltarea de soluții care să reducă emisiile de gaze cu efect de seră provenite din producția și utilizarea acestor substanțe”.
