Multora le face cu ochiul ideea de a lucra doar patru zile pe săptămână, gândindu-se că s-ar bucura de o zi liberă în plus. Unele țări au experimentat deja acest moment, altele au rămas fidele programului clasic de lucru.
Există două modele ale săptămânii de lucru de patru zile. Unul împarte cele 40 de ore săptămânale de lucru în patru zile, ceea ce înseamnă că angajații muncesc câte zece ore zilnic. Belgia le permite angajaților să aleagă între a munci cinci zile pe săptămână și a lucra doar patru zile, dar mai intense, pe săptămână. Numărul de ore prestate este același.
Celălalt model diferă de săptămâna clasică de lucru și prevede ca angajații să muncească 80% din timpul de lucru săptămânal cu același salariu. Islanda a testat această schemă între 2015 și 2019 pentru a vedea cât de eficientă poate fi o săptămână scurtă de lucru cu salariile nemodificate. Spania a început un test similar în această primăvară cu firme mici și mijlocii, unde 30% din personal lucrează cu 10% mai puțin pe săptămână pe același salariu. Iar Franța plănuiește să testeze un program de 35 de ore pe săptămână, împărțite pe patru zile de muncă, în administrația publică.
Rămâne de văzut care variantă se va dovedi mai bună. Cert este că și alte state, precum Noua Zeelendă, Japonia și Statele Unite, analizează această idee.
Săptămâna de lucru de patru zile încă se află în faza de teste, iar viabilitatea sa încă nu este incontestabilă. Euronews a analizat avantajele și dezavantajele acestui concept.
Avantajele săptămânii de 4 zile de lucru:
Productivitate cu mai puțin stres
Mai multe proiecte-pilot au dat rezultate pozitive. De exemplu, un studiu britanic publicat în 2023 a arătat că angajații au fost mai puțin stresați și au avut un risc mai mic de a suferi de afecțiuni precum epuizarea când au lucrat patru zile pe săptămână. Anxietatea, oboseala și tulburările de somn au scăzut.
Per total, 61 de companii cu aproximativ 2.900 de angajați au luat parte la studiu, iar majoritatea firmelor au declarat că doresc să păstreze săptămâna de lucru de patru zile, multe invocând ca argument faptul că angajații s-au simțit mai bine să lucreze după acestă schemă.
Mai puține absențe din motive medicale
Cei care muncesc patru zile pe săptămână își iau mai rar zile libere din motive medicale pentru că au mai mult timp liber pentru a se recupera și se confruntă cu mai puțin stres, spune Hannah Schade, terapeut ocupațional la Centrul de cercetare pentru câmpul muncii și factori umani din Leibnitz, din cadrul Universității de la Dortmund. Aceste date sunt de ajutor la analiza financiară a săptămânii de lucru de patru zile, spune ea.
Companiile trebuie să ia în calcul numărul angajaților care își iau liber din motive medicale și care se confruntă cu afecțiuni mintale dacă rămân la săptămâna clasică de lucru.
Creșterea egalității și combaterea lipsei de forță de muncă
Săptămâna de lucru de patru zile ar putea ajuta Germania să facă față penuriei de forță de muncă, consideră Bernd Fitzenberger, directorul Institutului de Cercetare a Ocupării Forței de Muncă. Această soluție ”face locurile de muncă mai atrăgătoare, crescând numărul celor care aplică în sectoarele în care companiile caută cu disperare angajați”, a spus el.
Firmele ar avea și ele de câștigat – altfel, acest concept n-ar fi viabil. ”Fiecare companie care oferă săptămâna de lucru de patru zile”, este de părere Hannah Schade, argumentând că firmele care oferă acest program devin mai atractive pentru potențiali angajați eficienți. ”În schimb, oamenii vor fi dispuși să accepte alte lucruri”, adaugă ea.
Dincolo de avantajele asupra sănătății, săptămâna scurtă de lucru joacă un rol și în promovarea egalității. Studiul din Marea Britanie a arătat că bărbații care lucrează patru zile sunt mai implicați în sarcinile de acasă, în îngrijirea copiilor și a rudelor. Acest lucru le-ar permite familiilor să împartă mai bine munca cu creșterea copiilor și le-ar da posibilitatea femeilor care nu locuiesc singure să treacă mai ușor la un program full-time și să-și dezvolte cariera.
Beneficii pentru mediu
E greu de măsurat dacă o reducere a numărului de ore de lucru va avea un efect pozitiv asupra mediului. Potrivit Konzeptwerk Neue Ökonomie, o organizație din Leipzig, săptămâna de patru zile de lucru ar putea reduce energia și resursele consumate de industrii și de navetiști. Reducerea amprentei personale de carbon depinde, însă, de stilul de viață al fiecăruia.
Dezavantajele săptămânii de lucru de patru zile
Mai mult stres
Pentru unii, să lucreze doar patru zile pe săptămâna ar însemna o zi de lucru mai puțin pe săptămână, deci o zi în plus fără stresul de la serviciu. Pentru mulți alții, însă, acel stres din ziua a cincea s-ar muta spre cele patru zile de lucru rămase.
Unul dintre dezavantajele acestui tip de program este tendința de a îndesa mai multă muncă în mai puține ore de muncă, spune economistul Bernd Fitzenberger. Iar când trebuie să faci mai multe lucruri într-un timp mai scurt, rezultatul este adesea mai mult stres.
Modelul belgian de patru zile, de pildă, are 40 de ore de lucru pe săptămână împărțite la patru zile. Ca alternativă, angajații își pot reduce numărul de ore muncite, dar asta înseamnă câștiguri mai mici.
Productivitatea e greu de măsurat
Mediul de afaceri este deseori sceptic la ideea săptămânii reduse de lucru. Printre alte motive, acest lucru se datorează dificultății de a măsura productivitatea, spune Holger Schäfer, cercetător la Institutul Economic German (IW) din Koln. Potrivit IW, e greu de constatat în mod precis cum influențează în bine acest program eficiența unei companii.
Săptămâna de patru zile de lucru poate aduce și costuri mai mari, dacă reducerea orelor de lucru sau repartizarea lor în doar patru zile nu sunt compensate de creșterea ori menținerea eficienței, spune Fitzenberger.
Reducerea competitivității
Freie Demokraten (FDP), Partidul Liber Democrat din Germania, se teme că scurtarea săptămânii de lucru ar putea diminua competitivitatea industrială. ”În condițiile penuriei de angajați calificați, propunerea unei săptămâni de lucru de patru zile este de neînțeles”, a declarat Christian Dürr, liderul grupului parlamentar FDP, pentru trustul de presă Funke Mediengruppe.
Fitzenberger consideră că problema poate fi rezolvată prin introducerea inovațiilor tehnologice. Cu toate acestea, el se întreabă în ce măsură o săptămână de patru zile se va potrivi diferitelor sectoare economice. Și astfel ajungem la un alt neajuns.
Un program nepotrivit pentru multe sectoare
Săptămâna redusă de lucru ar aduce probleme insurmontabile pentru unele activități. ”Devine o provocare în sectoare unde serviciile trebuie asigurate permanent (…)”, spune Fitzenberger, arătând că acest program va fi greu de aplicat în domeniile asistenței medicale și sociale, în serviciile de siguranță și de transport. ”Dacă am implementa rigid, în același fel, astfel de prevederi în toate sectoarele, ar afecta competitivitatea”, este de părere economistul german.
Concluzia: e nevoie de o schimbare de perspectivă
Săptămâna scurtă de lucru trebuie văzută dintr-o perspectivă pe termen lung, consideră Hannah Schade. Asta pentru că mai puțini angajați care își iau liber din motive medicale reprezintă un efect pozitiv pentru economie, în timp.
În plus, subliniază ea, va fi nevoie de timp pentru ca angajații și companiile să se ajusteze la noul mod de lucru. Psihoterapeuta admite că ”schimbările implică întotdeauna riscuri” și declanșează temeri inerente.
Cu toate acestea, judecând după rezultatele unui sondaj de anul trecut care arată că trei sferturi din respondenți s-ar bucura ca angajatorii lor să treacă la programul de lucru de patru zile pe săptămână, e clar că acest concept este popular. Iar angajații cu vârsta sub 40 de ani sunt cei mai atrași de acest program – un semnal pe care companiile trebuie să-l ia în considerare. – sursa: Spotmedia.ro
