Tot ceea ce experimentează un copil lasă o amprentă asupra creierului, influențând dezvoltarea și funcția pentru tot restul vieții.
Situația financiară familială a unui copil și mediul în care crește pot avea un impact mai puternic asupra dezvoltării creierului decât se credea anterior, sugerează noi cercetări.
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Washington din Statele Unite a constatat că factorii socioeconomici au reprezentat aproximativ 16% din variabilitatea măsurilor funcției creierului copiilor, având un impact mai mare decât coeficientul de inteligență (IQ), stilul parental și istoricul sănătății.
“Creierul unui copil dintr-un mediu socioeconomic scăzut arată ca cel al unui copil dintr-un mediu socioeconomic înalt care a fost lipsit de somn și stresat”, a spus Nico Dosenbach, autorul principal al studiului. El a adăugat că nu este vorba despre un creier “mai puțin inteligent”, ci că dacă ar exista o îmbunătățire a somnului și o reducere a stresului pentru copiii din gospodăriile cu posibilități economice limitate, aceste diferențe ar putea fi reduse.
Copiii sunt deosebit de vulnerabili la sărăcie. Este mai probabil ca aceștia să trăiască în sărăcie decât adulții și poate avea consecințe mai mari asupra lor în anii cheie de dezvoltare.
Potrivit UNICEF, aproape 900 de milioane de copii din întreaga lume se confruntă cu sărăcia multidimensională, ceea ce înseamnă că le lipsesc nevoile de bază – hrana, apa, adăpostul, educația și asistența medicală.
Cercetătorii au analizat aproximativ 12.000 de copii cu vârste cuprinse între 9 și 10 ani, examinându-le mediul, sănătatea și activitățile zilnice.
Ei au evaluat 649 de variabile care influențează dezvoltarea creierului, împărțite în categorii precum timpul petrecut pe ecran, abilitățile cognitive, sănătatea fizică și mentală, educația parentală și rasa și sexul.
Condițiile de vecinătate și situația financiară au apărut ca factori principali. Ele au fost asociate în special cu caracteristicile funcționale din zonele motorii și senzoriale ale creierului, care sunt foarte sensibile la variațiile de zi cu zi ale somnului și stresului.
“Am început să-l numesc elefantul din creier”, a spus Scott Marek, unul din autori studiului. “Am crezut că oportunitatea socioeconomică va conta, dar nu că va conta atât de mult”.
El a remarcat că, uitându-se doar la scanările creierului unui copil, echipa ar putea spune cât de bine este familia copilului și cât de mult timp doarme un copil.
Cu toate acestea, scanările creierului nu permit determinarea IQ-ului. “Asta îmi spune că IQ-ul nu are rădăcini în neurobiologie. Mediul modelează creierul copiilor în moduri care au fost interpretate greșit ca fiind reflectări ale IQ-ului, când sunt doar reflectări ale stresului și privării de somn”, a spus Marek.
Potrivit Eurostat, în 2024, 19,5 milioane de copii din UE erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială. La nivel de țară, Bulgaria a raportat cele mai mari rate (35,1%0, urmată de Spania (34,6%) și România (33,8%).
De asemenea, în 2024 copiii s-au aflat în risc de sărăcie sau excluziune socială mai mare decât adulții.
20 dintre țările UE au înregistrat un risc mai mare în rândul copiilor, cele mai mari diferențe fiind înregistrate în Spania (10,5%), Malta și România (ambele 7,3%) și Franța (7,2%).
