Germania, în special, și cinci state membre ale Uniunii Europene cer Bruxelles-ului, într-o scrisoare deschisă, regândirea bugetului pentru următorul exercițiu financiar european. Este vorba, în principal, de reducerea cu sute de miliarde de euro a viitorului buget comunitar pe şapte ani, aflat în momentul de faţă în stadiu de proiect. Celelalte ţări care s-au alăturat demersului sunt Danemarca, Olanda, Austria, Finlanda şi Suedia.
Poziţia comună a celor 6 a fost convenită în cadrul unei reuniuni la Berlin, organizată de cancelarul german, Friedrich Merz. Alături de el au fost premierii Finlandei, Austriei şi Danemarcei, în timp ce liderii din Olanda şi Suedia au participat online.
Berlinul solicitase încă din iunie reducerea cu aproximativ 400 de miliarde de euro a propunerii Comisiei, argumentând că proiectul nu este sustenabil financiar. În acelaşi timp, cele şase state, care asigură 40% din banii europeni, consideră că Uniunea ar trebui să îşi concentreze mai mult resursele asupra unor priorităţi comune precum apărarea, competitivitatea, migraţia şi suveranitatea europeană.
Cele şase state se opun unor noi împrumuturi comune la nivel comunitar, apreciind că această soluţie nu poate rezolva problemele bugetare ale Uniunii. În paralel, preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, este în plin turneu prin capitalele statelor membre ale Uniunii pentru identificarea unui compromis.
Nu este doar o inițiativă germană. Se formează un bloc al „țărilor frugale”
Toate sunt contributori neți la bugetul UE – adică virează, în ansamblu, mai mult la bugetul comunitar decât primesc din acesta.
Întâlnirea de la Berlin din 27 august, convocată de cancelarul german Friedrich Merz, a avut tocmai rolul de a coordona poziția acestor state înaintea negocierilor decisive privind Cadrul Financiar Multianual (MFF) 2028–2034.
Anul trecut, Comisia Europeană a propus, pentru perioada 2028 – 2034, un buget în valoare de 2.000 de miliarde de euro (echivalentul a aproximativ 1,26% din venitul național brut al UE, în medie pe cei șapte ani), cel mai mare din istoria forului comunitar, dar considerat de mulți specialiști drept nerealist. În viziunea executivului european, aproape jumătate din buget ar urma să meargă către reducerea decalajului de dezvoltare dintre regiunile Europei.
Cele șase state vor condiționarea banilor europeni de statul de drept și reducerea costurilor administrative ale UE
Grupul cere ca mobilizarea fondurilor europene să fie condiționată de respectarea valorilor fundamentale ale UE și a statului de drept. Acest aspect poate avea implicații politice importante pentru statele care au avut în trecut dispute cu Bruxelles-ul pe tema statului de drept.
Cele șase guverne susțin, de asemenea, că instituțiile europene ar trebui să își desfășoare activitatea cu nivelurile actuale de personal, ceea ce sugerează o presiune pentru limitarea creșterii cheltuielilor administrative.
Pentru România, subiectul este important deoarece propunerea Comisiei ar modifica substanțial arhitectura viitorului buget, inclusiv modul de finanțare a politicii de coeziune și agriculturii. Orice reducere semnificativă a anvelopei totale ar putea avea consecințe asupra fondurilor disponibile pentru statele beneficiare nete.
Propunerea Comisiei urmărește deja o arhitectură mai flexibilă a bugetului, iar negocierile pot modifica ponderea alocată politicii de coeziune, agriculturii și altor programe tradiționale. Comisia spune explicit că noul MFF urmărește să direcționeze finanțarea către prioritățile politice ale UE și să permită reacții mai rapide la situații neprevăzute.
