- România și Bulgaria continuă să îndeplinească toate criteriile pentru aderarea la spațiul Schengen
- Revocarea aderării a creat un sentiment anti-european și a dăunat economiei și climei
- Consiliul ar trebui să acorde prioritate extinderii zonei Schengen în 2023
Membrii Comisiei PETI din Parlamentul European solicită Consiliului să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul de călătorie liberă Schengen până la sfârșitul anului 2023.
Într-o rezoluție adoptată marți cu 25 de voturi pentru, 0 voturi împotrivă și 0 abțineri, europarlamentarii Comisiei pentru petiții (PETI) cer Consiliului să voteze până la sfârșitul anului 2023 în favoarea admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen, având în vedere că ambele țări au a îndeplinit deja cerințele necesare pentru admitere. Ei regretă decizia Consiliului din 8 decembrie 2022 de a respinge aderarea acestor două țări „fără a prezenta vreo justificare legală legată de criteriile de aderare”. Un spațiu Schengen mai mare, fără controale la frontieră, ar întări UE, susțin europarlamentarii.
Faptul că România și Bulgaria se află încă în afara zonei Schengen reprezintă o povară societală și economică importantă pentru afacerile și populațiile celor două țări, spun europarlamentarii. Cetăţenii Bulgariei şi României sunt discriminaţi, întrucât se confruntă cu întârzieri, dificultăţi birocratice şi costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, comparativ cu omologii lor din spaţiul Schengen, se arată în text. Remarcând timpul de așteptare la punctele de trecere a frontierei, europarlamentarii notează că întârzierile cu care se confruntă românii și bulgarii pot dura de la câteva ore până la chiar zile – față de cele 10 minute fără controale la frontiera internă, ceea ce înrăutățește și condițiile de muncă ale șoferilor de camioane.
Creșterea emisiilor de CO₂
Pe lângă prejudiciul cauzat pieței unice a UE prin obstrucționarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre europene, textul indică „daunele ireparabile” aduse mediului, care nu se aliniază obiectivelor de neutralitate climatică ale Uniunii. Sănătatea șoferilor, agenților vamali și a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei este pusă în pericol de poluarea crescută de la numeroasele mii de vehicule care așteaptă să treacă granița în fiecare zi, cu cca. 46.000 de tone de CO₂ sunt emise în fiecare an, spun europarlamentarii.
Rezoluția solicită Comisiei să estimeze costurile de oportunitate și daunele de mediu pe care România și Bulgaria le-au suferit începând cu iunie 2011 din cauza „negării nejustificate” a aderării la Schengen și să încurajeze această instituție să analizeze posibilitățile de compensare financiară. Deputații subliniază că situația actuală „este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv propaganda rusă” și „subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernare în țările terțe”.
În prezent, toate statele membre UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen de liberă călătorie, care include și state non-UE Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Comisia Europeană a apreciat că Bulgaria și România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a susținut în mod repetat aderarea lor, cel mai recent într-o rezoluție din 5 octombrie 2022 și o dezbatere pe 14 decembrie 2022.
Comisia PETI a analizat petiția depusă la începutul acestui an, în numele Asociației pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, privind aderarea României la spațiul Schengen de Răzvan Eugen Nicolescu.
Acesta a arătat că, în timpul votului în cadrul Consiliului din 8 decembrie 2022 și prin faptul că a prezentat date false privind rutele de migrație, Austria a încălcat articolele 2 și 4 din Tratatul privind Uniunea Europeană referitoare la cooperarea sinceră între statele membre ale UE, precum și faptul că argumentele din poziția oficială a Austriei (publicată la 9 decembrie 2022) nu vizează aspecte legate de îndeplinirea condițiilor pentru aderarea României la spațiul Schengen, ci faptul că spațiul Schengen nu ar funcționa corespunzător și că, după 24 februarie 2022, mulți ucraineni s-ar fi stabilit în Austria. De asemenea, a denunțat faptul că votul în cadrul Consiliului privind aderarea României la spațiul Schengen nu a ținut cont de raportul Comisiei Europene, care a concluzionat că România îndeplinește integral condițiile pentru aplicarea acquis-ului Schengen și că a fost ignorat rezultatul consultării cu Parlamentul European.
Nicolescu a reamintit că, în rezoluția din 18 octombrie 2022, Parlamentul European și-a exprimat poziția favorabilă în ceea ce privește acceptarea României în spațiul Schengen, că a fost încălcat articolul 13 alineatele (1) și (2) din TUE referitoare al cooperarea sinceră între instituții și au fost afectate multe alte drepturi prevăzute în TFUE și în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.
De asemenea, Răzvan Nicolescu a cerut solicită Comisiei PETI să declare că a fost comisă o încălcare a drepturilor și că un astfel de vot în cadrul Consiliului nu poate produce efecte juridice, că Austria a făcut discriminări între cetățenii români și cei croați, având în vedere că argumentele folosite de Austria pentru a vota împotriva aderării României erau valabile și în cazul Croației, țară pentru a cărei intrare în spațiul Schengen a dat un vot favorabil. De asemenea, a cerut Comisiei să recunoască încălcarea articolului 4 alineatul (3) din TUE în ceea ce privește cooperarea sinceră dintre Austria, pe de o parte, și România și UE în ansamblul său, pe de altă parte, și să ia măsurile instituționale necesare pentru ca această situație să nu creeze un precedent, cerând Comisiei pentru petiții să reintroducă pe lista de vot a Consiliului punctul legat de aderarea României la spațiul Schengen.
Plenul Parlamentului va vota rezoluția Comisiei PETI, programată pentru plenul 10-13 iulie.
