Prima reprezentaţie a turneului “Teatru Românesc la Bucureşti şi Chişinău”, cel mai amplu schimb cultural între două Teatre Naţionale – „Ion Luca Caragiale” din Bucureşti şi „Mihai Eminescu” din Chişinău, va avea loc pe 11 septembrie la Bucureşti.
În deschidere, Teatrul Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău aduce în faţa publicului bucureştean unul din spectacolele de mare succes ale repertoriului curent, „Amorul dănţuie şi feste joacă”.
Pornind de la patru comedii shakespeariene, în care dragostea joacă în voie şi le face feste celor cinci perechi de tineri îndrăgostiţi, regizorul Alexandru Vasilache a imaginat un scenariu teatral, muzical şi coregrafic antrenant, bazat pe ritualuri şi tradiţii ancestrale, în care jocul, gluma, portul popular şi obiceiurile româneşti îmbracă, cu har mioritic, hazul shakespearian.
„12 Scaune” după IIf şi Petrov este următorul spectacol al Naţionalului din Chişinău, care se joacă pe 12 septembrie, la Sala Studio. O comedie muzicală despre subiecte arzătoare: goana după avere şi putere, minciuna, birocraţia, hoţia şi corupţia. Pe cele douăsprezece scaune ale vestiţilor scriitori satirici vor lua loc aproape toţi actorii trupei, împreună cu directorul teatrului, Petru Hadârcă, tot el fiind şi regizorul remarcabilei montări.
„Copiii foametei. Mărturii” de Alexei Vakulovski, regia Luminiţa Ţâcu, programat sâmbătă 13 septembrie, la Sala Atelier, prilejuieşte întâlnirea cu un spectacol răscolitor şi un gen teatral mai nou, teatru-documentar. O poveste plină de învăţăminte, despre sacrificiu, sinceritate, nobleţe şi omenie, care adună mărturii tulburătoare cu privire la foametea din 1946-1947 şi eroii ei, nişte copii maturizaţi înainte de vreme, în condiţii inumane. Tânără regizoare transpune scenic cu sensibilitate şi curaj un roman ce ţinteşte în autorităţile perioadei staliniste. „Un spectacol care te face să tresari, să te cutremuri şi să rămâi îngrozit”.
Ultima zi a turneului la Bucureşti, 14 septembrie, va începe la Sala Media, cu expunerea „Un sfert de veac de revenire la normalitate lingvistică şi culturală în Basarabia (Rep. Moldova)”, pe care o va face Acad. Valeriu Matei ca invitat al programului Conferinţele Teatrului Naţional din Bucureşti.
Seara va putea fi urmărită „Hronicul găinarilor”, o admirabilă transpunere scenică a romanului lui Aureliu Busuioc, totodată o recidivă regizorală, a artistului Petru Hadârcă, după premiera din 2011, de la Teatrul Naţional Radiofonic din Bucureşti. Un spectacol amplu, viguros, actual, clocotind de viaţă, una dintre cele mai vitriolate poveşti despre hoţi, dar şi despre puterea care avea să încurajeze şi să legitimeze găinarii şi găinăritul, într-o expansiune fără limite. „Un roman care trebuie citit, un spectacol care trebuie văzut. Pentru a trage concluzii în viaţa reală”, susţin organizatorii.
Teatrul Naţional „I.L.Caragiale” din Bucureşti va prezenta, între 23 şi 28 septembrie, pe scena Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Chişinău, cu câte două reprezentaţii fiecare: „Dineu cu proşti” de Francis Veber, „Sinucigaşul” de Nikolai Erdman şi „Micul infern” de Mircea Ştefănescu, spectacole ale unui turneu de anvergură, aşezat sub un numitor comun, limba română.
